Zero Waste – ce înseamnă acest concept, cât este de cunoscut în România și cum se diferențiază de reciclare?

Probabil că ai auzit deja despre zero waste, un concept care câștigă din ce în ce mai multă popularitate în România, după ce în Occident deja a devenit un obiectiv cât se poate de clar pentru mai multe țări. Apărut ca o reacție la efectele devastatoare ale poluării asupra ecosistemelor, zero waste pare imposibil de atins. Însă datorită cercetărilor științifice și avansului tehnologic, sunt descoperite în fiecare zi noi moduri prin care impactul negativ al activității umane poate fi redus. Citește articolul de mai jos pentru a afla mai multe.

1. Zero waste – ce înseamnă “zero deșeuri”

Conform Alianței Internaționale Zero WASTE (ZWIA), conceptul zero waste poate fi definit astfel: “conservarea tuturor resurselor prin producția, consumul, reutilizarea și recuperarea responsabilă a produselor, ambalajelor și materialelor fără ardere și fără deversări în sol, apă sau aer, care amenință mediul sau sănătatea umană.” Avându-și originea în limba engleză, zero waste înseamnă zero deșeuri sau zero risipă (waste = risipă).

Cu alte, obiectivul zero deșeuri este acela de a adresa problemele consumerismului și de a  promova o abordare „circulară” sau ecologică a modului în care sunt folosite resursele. La nivelul său cel mai de bază, acest lucru înseamnă că obiectivul zero deșeuri este de a împinge economiile spre stadiul în care nu mai sunt trimise sau deversate deșeuri la groapa de gunoi, incineratoare și ocean.

Odată cu conștientizarea efectelor dezastruoase ale cantităților mari de deșeuri rezultate în urma activităților, în rândul activiștilor de mediu și al celor preocupați de acest subiect a apărut mișcarea zero waste. Mișcarea zero deșeuri este urmărirea colectivă a principiilor acestei idei și, pe măsură ce popularitatea sa crește, indivizii și comunitățile din întreaga lume ajută la promovarea agendei.

Principiile zero deșeuri includ trei obligații de bază care vizează diferite secțiuni ale societății: responsabilitatea producătorului, responsabilitatea la nivel politic și responsabilitatea comunitară. Fiecare reprezintă o etapă specifică a fluxului de deșeuri. Producătorii se află în etapa de început a fluxului și trebuie să își asume responsabilitatea pentru proiectarea și fabricarea produsului. Comunitatea se află la final, asumându-și responsabilitatea pentru consum și eliminare. În același timp, responsabilitatea politică trebuie să reducă decalajul dintre comunitate și producător, promovând atât sănătatea mediului, cât și sănătatea umană, în timp ce impune noi legi menite să promoveze principiile zero waste.

Principiile zero waste se află în continuă expansiune pentru a face față noilor provocări care apar pe măsură ce sunt explorate realitățile unei economii zero deșeuri. Iată o parte dintre acestea:

• proiectarea sistemelor în buclă închisă;
• implementarea unor procese (producție, reciclare etc.) care au loc aproape de sursă;
• economisirea energiei;
• interzicerea exportării deșeurilor dăunătoare;
• implicarea comunității și promovarea schimbării;
• păstrarea produselor și materialelor în ciclul de utilizare cât mai mult timp posibil; 
• construirea sistemelor care oferă feedback pentru îmbunătățirea continuă;
• susținerea economiilor locale;
• promovarea materialelor ca resurse;
• reducerea la minimum a deversărilor poluante în sol, apă și aer;
• luarea în considerare a adevăratelor costuri de oportunitate;
• promovarea principiilor precauției;
• promovarea principiului „Poluatorul plătește”;
• dezvoltarea unor sisteme adaptabile, flexibile și rezistente.

La baza acestora stau câteva idei simple, de la care pot pleca toate schimbările pozitive și care pot fi puse în practică de companii, instituții publice, dar și de către comunități:

• Folosește materiale netoxice reutilizate, reciclate sau colectate în mod durabil. Stimulează folosirea materialelor ce pot fi reciclate și responsabilitatea extinsă a producătorului pentru întregul ciclu de viață al unui produs.
• Realizează sau pune la dispoziție achiziții durabile care susțin preocupările sociale și de mediu și piețele locale sau programele de retragere de pe piață. Minimizează cantitatea și toxicitatea materialelor în timp ce sunt planificate obiceiurile de consum pentru a reduce deșeurile.
• Optimizează reutilizarea materialelor și produselor prin reparații, recondiționări, tehnologii modulare și refolosire în moduri alternative.
• Sprijină și extinde sistemele existente care permit folosirea de materiale reciclabile de înaltă calitate. Contribuie la crearea piețelor locale pentru colectarea și procesarea materialelor reciclabile. Promovează compostarea descentralizată acasă.
• Optimizează recuperarea materialelor și utilizarea sistemelor de recuperare a energiei.
• Reduce gazele poluante și reziduurile toxice din materiale. Încurajează conservarea resurselor și minimizează metodele distructive de eliminare.