Poluarea termică nu este un concept nou, însă a devenit unul extrem de disputat în ultimii ani. Principalii răspunzători sunt chiar centralele termice și fabricile chimice. Desigur și oamenii contribuie fără să își dea seama la aceste rezultate, însă într-o măsură mult mai mică decât activitatea acestor industrii mari. De aceea, trebuie tras un semnal de alarmă pentru ca viitorul planetei să nu se confrunte cu un nivel al poluării care să nu mai poată fi controlat.
1. Poluare termică – ce este?
Poluarea termică se poate defini ca o schimbare foarte rapidă a temperaturii unei acumulări de apă din mediu natural. Aceasta poate fi naturală sau provocată de om și poate crește sau poate scădea brusc, ceea ce duce la generarea poluării. De exemplu, ea apare atunci când centralele electrice extrag apa existentă dintr-o sursă naturală, o folosesc, apoi o revarsă înapoi, însă cu o temperatură modificată. Pe lângă deversarea încălzită dintr-o instalație industrială, activitățile umane sunt și ele responsabile pentru acest fenomen nociv.
În ziua de astăzi, poluarea termică a mediului este o problemă extrem de mare, pe care nu multe persoane o conștientizează. Cu toate acestea, cu toții o resimt. De ce? Pentru că ea duce la modificarea nivelului de oxigen pe care oamenii îl respiră și de care ecosistemele depind în totalitate pentru a trăi și a se dezvolta. Acest tip de poluare duce la perturbări majore ale sistemelor naturale, indiferent că vorbim despre animale sau oameni. Deversările de acest fel modifică drastic ecologia sistemului de apă.
Orice proces care modifică temperatura normală a unei ape, va duce la degradarea calității acesteia. Desigur, căldura nu este mereu considerată un poluant, ci doar în cazurile în care este cauzată de instalații industriale sau de modificări antropice (umane) ale vegetației.
Există cazuri în care încălzirea localizată a unei porțiuni de apă poate fi benefică, așa cum se întâmplă în cazul în care este nevoie de eliberarea porturilor de gheață, însă, de cele mai multe ori, efectele sunt devastatoare atunci când fenomenul nu este unul local și controlat.
Atunci când apa încălzită este eliberată în acumulările de apă de către centralele termice, viața acvatică va avea de suferit. Cantitatea oxigenului din apă se diminuează , nutrienții sunt afectați, iar plantele acvatice vor avea o rată redusă a fotosintezei. De asemenea, speciile de plante încep să se împuțineze , iar fauna acvatică va avea și ea de suferit. Înmulțirea algelor este și ea o posibilitate destul de dăunătoare, pentru că ele reduc nivelul de oxigen din apă.
În ceea ce privește deversarea unei cantități de apă cu o temperatură mult prea scăzută, pot apărea aceleași efecte negative. Peștii, macronevertebratele și alte viețuitoare acvatice sunt afectate. Cu toate acestea, scăderea temperaturii ambientale a unei acumulări de apă nu este la fel de des întâlnită precum este creșterea acesteia.
1.1. Cauzele poluării termice
Principalele surse de la care pornește poluarea termică sunt centralele termice și cele nucleare. Rafinăriile de petrol, fabricile chimice, de celuloză, de oțel sau efluenți de canalizare sunt și ele responsabile pentru acest proces devastator. Totuși, centralele nucleare sunt cele care au cel mai mare impact, întrucât necesită mult mai multă apă pentru a se răci decât celelalte.
Pe lângă deversarea apei, există și alte cauze ale poluării, iar printre acestea se numără: eroziunea solului, canalizarea urbană și defrișarea în vederea exploatării lemnului sau defrișarea terenurilor pentru culturi și pășunat pentru animale. Aceste practici provoacă eroziunea de-a lungul râurilor, ceea ce duce la albii mai largi, mai puțin adânci și mai predispuse la încălzire. Toate duc la ridicarea temperaturii apei. Plantele din apropierea țărmului umbresc cu succes apa și țin temperatura ei sub control, iar odată ce sunt îndepărtate, razele solare încep să acționeze într-un mod nefast. Mai mult decât atât, solul nu mai este ținut în loc de vegetație și astfel apar alunecările de teren. Acest lucru duce la ridicarea albiilor și la formarea unor acumulări mai puțin adânci, care se vor încălzi mai repede. De asemenea, încălzirea globală reprezintă și ea un factor decisiv, pentru că apa de suprafață va suferi aceleași modificări de temperatură mult mai ușor.
Totodată, incendiile de vegetație provoacă poluare termică. Cu toate acestea, impactul major negativ este cel provocat de instalații care utilizează cantități mari de apă dintr-o sursă naturală și eliberează ape uzate încălzite. Bineînțeles, ele reprezintă și sursa poluării aerului, poluării fonice și nu numai. Centralele termice sunt, de cele mai multe ori, construite lângă o sursă de apă, fie ea râu, mare, ocean sau lac. De ce? Pentru că buna lor funcționare depinde de o alimentare continuă cu apă. Ea este folosită atât în antrenarea turbinelor pentru a genera electricitate, cât și pentru răcirea mașinilor. Apa care nu se evaporă în timpul acestor procese este aruncată înapoi în locul de unde a fost aspirată.
2. Poluarea termică a mediului – de câte feluri este?
Poluarea termică afectează atât apa, cât și aerul, solul, viața umană și ecosistemele. Din păcate, nimeni nu poate scăpa de efectele negative pe care le are deversarea apei încălzite. Aceasta poate avea chiar și cu mai mult de 15 grade Celsius peste cea ambientală.
Procesul este destul de simplu. Apa este folosită în răcirea acestor centrale și fabrici, iar atunci când este deversată este, automat, mult mai caldă decât înainte. Odată returnată, aportul de oxigen scade, iar ecosistemul este afectat. Viețuitoarele acvatice sunt afectat de orice schimbare bruscă a temperaturii obișnuite, indiferent că este vorba despre o creștere sau o scădere.
2.1. Poluarea termică a apei
Deversarea apei în râuri, lacuri sau orice alte tipuri de acumulări naturale de apă va afecta ecosistemele acvatice. Temperaturile crescute duc automat la reducerea concentrației de gaze din apă, la evaporarea, dar și acidificarea ei. Acest lucru înseamnă că atmosfera va deveni mai umedă, iar efectul de seră nu va întârzia să apară.
De asemenea, reacțiile metabolice ale viețuitoarelor acvatice devin din ce în ce mai accelerate și apar probleme în ritmul reproducerii animalelor, scurtarea ciclului lor de viață, schimbarea comportamentului și chiar dispariția unor specii.
În ceea ce privește fauna, efectele sunt la fel de dăunătoare. Plantele cer mai mult oxigen atunci când trăiesc într-un mediu mai cald, însă acesta scade când apa are o temperatură prea ridicată. Astfel, intervine asfixierea viețuitoarelor.
2.2. Poluarea termică a aerului
Poluarea termică a apei merge mână în mână cu cea a aerului. Foarte multe studii arată faptul că majoritatea populației umane nu trăiește într-un mediu controlat și sănătos. Apele folosite în răcirea centralelor nu sunt revărsate doar în apă, ci pot fi degajate și în atmosferă. De aici, încălzirea globală este accelerată, sănătatea umană este afectată, la fel și viața celorlalte viețuitoare.
S-a demonstrat faptul că, atunci când intervine excesul de căldură sub formă de abur, acesta poate afecta vremea la nivel local sau chiar să o modifice drastic. Poluarea termică a aerului poate duce la probleme respiratorii, ploi acide, subțierea stratului de ozon sau schimbarea habitatului animalelor sălbatice, printre altele.
3. Consecințele poluării termice
Flora și fauna acvatică au nevoie de o temperatură ambientală pentru a supraviețui și pentru a se dezvolta cât mai armonios. Atunci când intervine poluarea termică a apei, oxigenul scade, iar acesta este crucial pentru viața acvatică. Fără el, ouăle de pești și larvele se deteriorează și mor. De asemenea, unele specii de pești care nu tolerează schimbările de temperatură vor migra din mediul lor, în cel mai bun caz.
Temperatura ridicată scade conținutul de oxigen al apei, perturbă ciclurile reproductive ale viețuitoarelor, ritmul respirator și digestiv și aduce cu sine alte modificări fiziologice provocând dificultăți vieții acvatice. Pentru că destul de multe organisme sunt sensibile la aceste schimbări, intervine incapacitatea de a supraviețui, ceea ce generează efecte directe și indirecte asupra mediului.
Când apa este mai caldă, nivelul de oxigen scade, algele încep să se înmulțească, iar ele, la rândul lor, atrag și mai multă căldură. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că ele absorb lumina soarelui. De asemenea, dacă apa deversată conține nutrienți, așa cum se întâmplă atunci când vine vorba despre scurgerile agricole și a apelor uzate neepurate, pot apărea „zone moarte” în acumulările de apă care au un nivel extrem de mic de oxigen.
O altă consecință majoră afectează direct celelalte viețuitoare, dar și oamenii care pot ajunge să consume pești bolnavi. Apa este vitală pentru viață, iar pierderea calității ei este cel mai mare risc de care trebuie să se ferească societatea umană.
4. Poluarea termică – cum poate fi prevenită?
Poluarea termică poate fi redusă, însă este nevoie de un efort din partea tuturor, atât a oamenilor, cât și a marilor industrii. Cu toate acestea, aplicarea unor tehnici științifice eficiente este cea mai bună soluție. De exemplu, construcția unor lacuri artificiale și iazuri de răcire, unde apa caldă poate fi depozitată, reprezintă o soluție viabilă. De asemenea, tratarea acestor efluenți, înainte de a ajunge în ecosisteme, ar trebui să fie obligatorie.
Mai mult decât atât, companiile ar trebui să apeleze la consultanță de mediu. Un business sustenabil înseamnă un consum mai mic de resurse, ceea ce va duce la o grijă de mediu mult mai eficientă.
Nu în ultimul rând, fabricile care se află în situația de a folosi apa pentru a-și răci propriile instalații, pot susține mediile acvatice prin folosirea unor turnuri de răcire. Acestea vor reduce apa la temperatura ei ambientală înainte de a fi deversată în sursa ei naturală. Asigurarea că țărmurile beneficiază de o vegetație adecvată poate fi o soluție la fel de bună. Plantele vor oferi umbră apei și vor reține solul, ceea ce va diminua impactul poluării termice.
Așadar, poluarea termică este un fenomen extrem de actual și de important, ce trebuie controlat cât mai rapid pentru ca generațiile viitoare să se bucure de un mediu înconjurător cât mai sănătos.
Sursă foto: Unsplash.com
Distribuie
