Blog - Microplasticele - ce sunt și cum pot afecta mediul de afaceri din România

Microplasticele – ce sunt și cum pot afecta mediul de afaceri din România

Microplasticele reprezintă o problemă emergentă pentru sănătatea publică și pentru mediul înconjurător. Din cauza omniprezenței acestui tip de poluant în toate ecosistemele (apă, aer, sol), problema microplasticelor a început să atragă atenția atât a specialiștilor, cât și a unui număr tot mai mare de oameni obișnuiți. Ca urmare a acestui lucru, autoritățile, dar și sectorul privat au început să ia măsurile cuvenite pentru rezolvarea cât mai rapidă și corespunzătoare a poluării cu microplastice cu ajutorul unor strategii eficiente, care să contribuie la eliminarea urmărilor negative pe termen mediu și lung. 

 

Articolul de mai jos prezintă informații utile pentru factorii de decizie din mediul de afaceri din țara noastră. Aceștia pot descoperi ce sunt materialele microplastice, cum sunt definite, ce tipuri de astfel de poluanți afectează mediul înconjurător și care sunt sursele lor generatoare. De asemenea, vor fi prezentate tipurile de poluare cu microplastice, precum și o listă de recomandări utile mediului de afaceri în vederea rezolvării corespunzătoare a problemei poluării cu microplastic.

 

1. Ce sunt microplasticele?

Plasticul este unul dintre cele mai utilizate materiale, acesta având un rol deosebit de important în societatea modernă. Prezența și utilizarea lui oferă numeroase avantaje și permit dezvoltarea economică susținută, însă, din păcate, acest produs este în același timp și o importantă sursă de poluare. 

O formă de poluare cauzată de plastic, descoperită recent, este cea provocată de prezența microplasticelor, adică a unor particule de dimensiuni foarte reduse, în majoritatea ecosistemelor de pe glob. Deși aceste particule par inofensive datorită dimensiunilor reduse, exact această particularitate creează probleme majore, atât din cauza dificultăților de recuperare, cât și prin ușurința cu care acestea ajung în diverse zone ale ecosistemului, inclusiv în organismele animalelor și ale oamenilor.

 

1.1. Definiție și tipuri de microplastice

Microplasticele sunt fragmente minuscule din plastic ce sunt realizate fie în mod intenționat pentru a fi utilizate în diverse scopuri, fie neintenționat, în urma degradării bucăților de plastic mai mari. În prezent este acceptată ca definiție a microplasticelor acele particule din plastic sau din diverși polimeri sintetici cu dimensiune de maximum cinci milimetri. 

 

Cel mai adesea, particulele de microplastic sunt mici fragmente din polietilenă, polipropilenă, polistiren sau nylon, ce sunt produse în mod intenționat sau accidental și care ajung în natură. În mod normal, aceste tipuri de materiale nu prezintă o amenințare directă și majoră asupra mediului înconjurător însă, în cazul microplasticelor, dimensiunile reduse duc la dificultatea detectării și, mai ales, la complexitatea eliminării lor, ceea ce le transformă într-o amenințare serioasă asupra mediului înconjurător și a vieții umane.

Clasificarea microplasticelor poate fi făcută prin luarea în calcul a mai multor criterii, cum ar fi tipul de plastic din care sunt făcute, dimensiunile granulelor sau sursa generării lor. Conform acestei ultime caracteristici se poate face o împărțire în două categorii: primare și secundare.

 

Microplasticele din prima categorie, cea a produselor primare, sunt particule create în mod intenționat pentru a avea dimensiuni mai mici de cinci milimetri. Ele sunt utilizate în diverse procese tehnologice, cum ar fi curățarea abrazivă, încorporarea în produsele de îngrijire personală (creme exfoliante, pastă de dinți, gel de duș) sau ca materie primă sub formă de granule pentru producerea altor produse din plastic. Din cauza dimensiunilor reduse, microplasticele primare se infiltrează în apă, aer și sol, de unde pătrund în lanțul trofic și, în cele din urmă, în organismele umane.

 

Microplasticele secundare sunt acele granule ce apar în urma degradării obiectelor de plastic de dimensiuni mai mari, degradarea producându-se ca urmare a acțiunii unor factori fizici, chimici și biologici (expunerea la radiația ultravioletă, temperaturile variabile, acțiunea valurilor și a vântului). Printre cele mai des întâlnite particule microplastice secundare se numără fragmentele de textile sintetice, fragmentele de deșeuri din plastic, particule apărute în urma uzurii anvelopelor realizate din cauciuc sintetic, etc. 

 

1.2. Sursele generatoare de microplastice

Microplasticele sunt materiale poluante omniprezente în mediul înconjurător, fragmentele de acest tip fiind identificate în toate mediile, inclusiv în zone izolate, cum ar fi Oceanul Arctic. Studiile științifice arată din ce în ce mai des ce efecte negative sunt generate în urma prezenței lor, în pericol aflându-se inclusiv specia umană. Astfel, se impune dezvoltarea unor strategii eficiente pentru rezolvarea problemei, un element semnificativ în această direcție fiind descoperirea surselor generatoare de microplastice.

 

Din cauza folosirii plasticului pe o scară extrem de largă, în numeroase aplicații industriale, comerciale și casnice, apar diverse surse generatoare de microplastic, însă câteva s-au dovedit a fi vinovate de majoritatea cantităților de astfel de particule ce ajung în mediul înconjurător:

  • Produsele cosmetice și de îngrijire personală. Unele produse de acest tip au în compoziție mici perle din plastic, introduse pentru îmbunătățirea eficacității sau a texturii. După utilizare, granulele ajung în canalizare și apoi în mediul înconjurător, deoarece stațiile de filtrare a apelor uzate nu reușesc sa le filtreze.
  • Granulele din plastic folosite ca materii prime. În majoritatea cazurilor, produsele din plastic sunt făcute prin folosirea ca materie primă a unor mici bile din plastic. O parte dintre acestea sunt pierdute în timpul manipulării sau industrializării, ajungând să devină materiale poluante.
  • Fragmente din deșeuri de plastic. Acest tip de microplastic apare mai ales în apa mărilor și oceanelor, acolo unde bucățile de plastic mai mari sunt fragmentate în urma acțiunii valurilor.
  • Părți din fibrele sintetice din care sunt făcute hainele. Multe materiale moderne au în compoziție fibre sintetice, făcute din plastic. În urma purtării acestor haine sau prin spălarea acestora, apar microplastice ce ajung în aer, apă sau sol.
  • Fragmente de anvelope. Pneurile mașinilor sunt făcute din cauciuc sintetic, material ce se uzează în timpul folosirii, poluând astfel orașele și drumurile aglomerate.
  • Produsele de curățenie abrazive. Unele produse de acest tip au în compoziție microplastice cu rolul de a îmbunătăți eficiența de curățare.
  • Materiale de construcție. Anumite tipuri de vopsele și sigilanți au microplastice în structură.

2. Tipuri de poluare a mediului cu microplastice

Blog - 2. microplastice - exemple de microplastice
Sursa foto: Shutterstock.com

 

Poluarea cu microplastice este o problemă omniprezentă și complexă, deoarece toate mediile naturale (apa, solul și aerul) sunt afectate de prezența acestui produs. 

Din această cauză, se impune o cercetare cât mai amănunțită a situației, în vederea identificării acelor metode utile, ce pot fi aplicate pentru rezolvarea cât mai rapidă și completă a acesteia.

 

2.1. Microplastice în apă – o problemă majoră de mediu și sănătate publică

Poluarea apei cu microplastice reprezintă amenințare importantă la adresa florei și faunei acvatice, dar și pentru sănătatea umană. Motivul este dat de influența negativă a poluanților de acest tip asupra calității apei și asupra lanțului trofic și alimentar.

 

Apele dulci și sărate ajung să conțină cantități apreciabile de microplastice provenite din produsele cosmetice și de curățenie, fragmente de fibre textile sintetice sau de deșeuri mai mari din plastic.

Ecosistemele acvatice au de suferit din cauza prezenței microplasticelor în mai multe feluri:

  • Flora acvatică este amenințată prin perturbarea fotosintezei și a proceselor de nutriție.
  • Lanțul trofic are de suferit în urma transferului microparticulelor din plastic de la microorganisme până la vietățile situate la vârful lanțului.
  • Apa potabilă este afectată, calitatea acesteia având de suferit, filtrarea în acest caz fiind dificil de făcut.
  • Sănătatea umană are de suferit în urma consumului peștelui și a fructelor de mare contaminate cu microplastice (pot apărea implicații grave pe termen lung din cauza inflamațiilor și a stresului oxidativ la nivel celular).

 

Poluarea apelor cu microplastice reprezintă o mare problemă actuală din cauza efectelor neînțelese în totalitate până în prezent.

Din aceasta cauză au fost puse la punct unele acțiuni care să limiteze afectarea apelor:

  • Reducerea folosirii plasticului prin înlocuirea lui cu soluții alternative, cum ar fi produsele biodegradabile, fibrele naturale în locul celor sintetice sau chiar folosirea unor pungi reutilizabile.
  • Îmbunătățirea practicilor agricole prin trecerea la fertilizanți și tratamente ce nu au în compoziție microplastice.
  • Introducerea unor reglementări stricte prin care să se limiteze folosirea produselor ce conțin microplastice.
  • Conștientizarea publicului cu privire la pericolul reprezentat de microplastice asupra mediului înconjurător și asupra sănătății umane.

 

2.2. Poluarea solului cu microplastice

Poluarea solului cu microplastice a devenit în ultimii ani o problemă globală din cauza proliferării utilizării unor produse ce conțin aceste particule și a creșterii cantităților prezente în tot mai multe ecosisteme. În urma studiilor de specialitate au fost identificate principalele surse generatoare de astfel de poluanți, printre care se remarcă deșeurile mari din plastic ce se descompun din cauza luminii și a temperaturii în particule mai mici de 5 mm, întrebuințarea unor fertilizatori și pesticide ce conțin astfel de resturi, nămolul din stațiile de tratare a apelor menajere și uzura materialelor de construcție ce au plastic în compoziție.

 

Efectele poluării solului cu microplastice sunt majore:

  • afectarea structurii și fertilității solului, în special în ceea ce privește capacitatea de retenție a apei;
  • afectarea florei terestre prin blocarea rădăcinilor plantelor;
  • probleme de sănătate ale faunei terestre din cauza ingerării microplasticelor din sol, apă sau aer.

Soluțiile rezolvării acestei situații sunt aceleași ca în cazul poluării apei cu microplastice, fiind astfel utilă o abordare holistică a problemei.

 

2.3. Poluarea aerului cu microplastice

Poluarea aerului cu microplastice apare din cauza dimensiunilor și greutății foarte reduse a particulelor de acest tip. Astfel, acestea rămân în aer pentru perioade lungi, ajungând de multe ori să fie inhalate de oameni și animale. Prin pătrunderea lor în căile respiratorii și în plămâni este favorizată inflamația organelor și apariția unor probleme respiratorii diverse. 

În vederea abordării corespunzătoare a problemei, este utilă descoperirea surselor de poluare a aerului cu microplastice, cele mai importante fiind folosirea anvelopelor sintetice ce se uzează în timp, textilele sintetice și anumite materiale de construcție.

 

Soluțiile de gestionare a poluării aerului cu microplastice sunt variate, cele mai bune rezultate fiind obținute prin măsuri precum îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor, introducerea unor inovații tehnologice care să permită filtrarea particulelor de dimensiuni foarte mici și educarea publicului pentru participarea activă la reducerea consumului de plastic.

 

3. Recomandări pentru mediul de afaceri în vederea  gestionării corespunzătoare a problemei poluării cu microplastice

Blog - 3. microplastice - simbol reciclare
2. microplastice – exemple de microplastice

 

Mediul de afaceri din România este din ce în ce mai implicat în lupta împotriva poluării cu microplastice. Conștientizarea acestei probleme duce la impunerea unor măsuri ce oferă rezultate pozitive în aceste sens. O modalitate ideală de abordare este colaborarea cu o firmă specializată în consultanță de mediu pentru identificarea surselor generatoare de microplastice din cadrul fiecărei afaceri și pentru găsirea acelor metode ideale de rezolvare a problemei:

  • Colaborarea cu o firmă ce oferă servicii de tip OTR. Prin încheierea unui contract cu firme specializate în servicii de transfer de responsabilitate, toate sarcinile legate de gestionarea deșeurilor revin respectivei companii, permițând astfel redirecționarea resurselor către activități productive.
  • Reducerea folosirii plasticului. Materialele plastice pot fi înlocuite în cele mai multe cazuri cu produse alternative, biodegradabile sau total reciclabile. Foarte importantă este eliminarea obiectelor de plastic de unică folosință prin înlocuirea lor cu ambalaje reutilizabile sau reciclabile.
  • Promovarea economiei circulare. Prin acest demers se micșorează semnificativ cantitatea de plastic ce ajunge în natură, eliminând astfel o parte importantă a surselor de microplastice.
  • Eliminarea microplasticelor primare din produsele realizate în cadrul firmelor. Acest demers nu trebuie să fie unul care aduce pagube financiare, deoarece există alternative naturale, care oferă rezultate viabile.
  • Colaborări și parteneriate cu organizații de mediu și ONG-uri. Prin astfel de parteneriate, companiile pot identifica practicile generatoare de microplastice și le pot înlocui cu soluții durabile, nepoluante.
  • Introducerea unor inovații și tehnologii verzi. Companiile din România pot juca un rol important în reducerea eliberării de microplastice în natură prin utilizarea unor tehnologii, ca de exemplu cele care permit captarea acestor particule în cadrul procesului de producție, de tratare a apelor uzate sau de filtrare a particulelor fine.

 

În concluzie, sectorul de afaceri din România trebuie să se alăture eforturilor globale de combatere a poluării cu microplastice, adoptând practici durabile și colaborând cu firme de consultanță de mediu pentru identificarea celor mai eficiente soluții.             

Distribuie

Comments are closed.