Poluarea mediului este o problemă majoră care afectează atât ecosistemele planetare, cât și sănătatea și bunăstarea oamenilor. După cum este știut, poluarea poate lua diverse forme, de la poluarea aerului și a apei, până la poluarea solului și a mediului acvatic. Cauzele poluării sunt diverse, dar cele mai frecvente sunt activitățile umane, așa cum este cazul utilizării excesive a combustibililor fosili, a transporturilor, industriei grele, agriculturii intensive și a deșeurilor eliminate fără control.
Este important să se cunoască influența calitativă și cantitativă a fiecărui factor poluant în parte în vederea stabilirii importanței acestora în poluarea generală a mediului și, consecutiv, pentru stabilirea măsurilor generale de diminuare sau de neutralizare a efectelor pentru a proteja mediul și pentru adoptarea de practici durabile în fiecare domeniu. De asemenea, studiile asupra influenței factorilor poluanți stau la baza stabilirii obligațiilor operatorilor economici, în particular, și a politicilor statale asupra unor întregi ramuri economice, în general. În aceste cazuri, parteneriatele bazate pe consultanța de mediu pe întreg lanțul de responsabilitate au rolul de a identifica corect obligațiile către actorii statali prin implementarea și asumarea principiului „poluatorul plătește”.
În acest articol se va face o trecere în revistă a impactului transporturilor asupra mediului din perspectiva efectelor acestei importante activități economice și a consecințelor negative pe care le produce, dar și a unor aspecte care țin de măsurile de diminuare a acestor consecințe care se adoptă deja la nivel global.
1. Influența transportului în poluarea mediului și determinarea acesteia prin diverse modalități
Transporturile, ca orice altă activitate de natură economică, sunt bazate pe consumul de resurse naturale care sunt transformate în energia necesară mutării unor cantități de mărfuri și de pasageri dintr-un punct geografic în altul, în funcție de nevoile concrete ale lanțurilor de aprovizionare și de fluxurile de călători.
Ca orice activitate umană, și transporturile influențează mediul înconjurător, în special prin prisma poluării generate pe baza legilor de funcționare a oricărui sistem de dezvoltare din societatea umană, în general, și care pune presiune, prin creșterea acestuia, pe mediul natural. Desigur, azi este cunoscut faptul că disfuncționalitățile majore ale mediului înconjurător sunt cauzate de slaba sau chiar de lipsa de echilibrare a caracterului limitat al resurselor naturale, al consumului acestora pentru nevoile societății umane în continuă expansiune.
Aplecându-ne asupra domeniului concret al transporturilor, merită menționat că acesta a jucat, încă din timpuri străvechi, un rol important în economie și în dezvoltarea societății umane. Dacă în trecutul nu foarte îndepărtat transporturile de mărfuri și de pasageri nu aveau o influență semnificativă asupra mediului, fiind realizate în principal cu mijloace care implicau forța de tracțiune umană și animală (în cazul transporturilor terestre) și forța vântului (în cazul transporturilor navale din lunga perioadă a navigației cu vele), după Revoluția Industrială, începând cu secolul al XIX-lea, transporturile au început să aibă o amprentă tot mai puternică asupra mediului.
Invenția motoarelor cu aburi și, apoi, a motoarelor cu ardere internă, alături de folosirea electricității și a surselor de producere a acesteia au dezvoltat, într-un mod fără precedent la nivel planetar, rețelele și rutele de transport care azi împânzesc planeta și au condus la un nivel semnificativ de influență în poluarea mediului.
În prezent, influența transportului în poluarea mediului transpare din perspective multiple, în funcție de fiecare tip de factor poluant care rezultă din această activitate și de consecințele pe care le produc. Aceste consecințe se pot încadra în mai multe categorii, după cum urmează:
- Emisiile de gaze cu efect de seră
Transporturile moderne au o contribuție semnificativă la emisiile de gaze cu efect de seră, gaze responsabile de schimbările climatice care pot fi observate din ce în ce mai pregnant. Aceste emisii pot fi măsurate prin intermediul măsurătorilor sau inventarelor de gaze cu efect de seră la nivel planetar.
- Poluarea aerului
Transportul este un contributor net la poluarea aerului prin emisii de monoxid de carbon, dioxid de sulf și alte particule fine nocive rezultate din arderea combustibililor fosili conform principiilor de funcționare a motoarelor cu ardere internă. Aceste emisii pot fi măsurate prin intermediul monitorizării calității aerului în diverse zone afectate.
- Consumul de energie
Transportul modern are nevoie de cantități enorme de energie pentru a funcționa la parametrii impuși de cerințele tot mai mari, atât în privința cantității de mărfuri care trebuie deplasată, cât și a numărului în creștere de pasageri care efectuează călătorii mai lungi sau mai scurte, iar obținerea energiei poate avea un impact semnificativ asupra mediului. Consumul de energie alocat activității de transport poate fi măsurat prin intermediul inventarelor de energie globale sau la nivelul fiecărui stat.
- Afectarea sănătății prin poluarea aerului
Activitatea de transport are deja consecințe cert negative asupra sănătății oamenilor prin expunerea continuă la poluarea mediului de locuire, atât din punct de vedere chimic, cât și din punct de vedere sonor, în special în marile orașe ale lumii. Aceste consecințe pot fi evaluate prin intermediul studiilor sanitare care analizează legătura dintre expunerea la poluarea aerului și problemele de sănătate pregnante în anumite zone în care transportul este deosebit de dezvoltat.
- Afectarea mediului acvatic
Transportul poate afecta mediul acvatic prin poluarea apei cu substanțe chimice și deșeuri. Aceste efecte negative pot fi evaluate prin intermediul monitorizării calității apei și a ecosistemelor acvatice. Nu doar poluarea cu substanțe chimice nocive afectează mediul acvatic, ci și multiplicarea fără precedent a căilor de transport maritim, zgomotul produs, perturbarea ecosistemelor acvatice și deversările accidentale.
2. Impactul transporturilor asupra mediului din perspectiva categoriilor de poluanți produși în acest domeniu economic
Alături de industrializare și concomitent cu aceasta, emisiile de noxe, zgomotul și invadarea mediilor naturale cu rețele tot mai dese de deplasare a vehiculelor, toate accesorii activității de transport, au crescut foarte mult în ultimii zeci de ani, conform măsurătorilor efectuate. Până nu demult, activitatea economică industrială, productivă, era considerată principala sursă de poluare a mediului. Dar, creșterea prosperității societății umane în ansamblu, coroborată cu dezvoltarea fără precedent a producției de vehicule, a înclinat în mod decisiv balanța poluării către domeniul transporturilor, care a devenit principalul factor poluant în prezent la nivel mondial.
Transporturile terestre (auto și feroviare), transporturile navale și cele aeriene sunt responsabile de producerea unor substanțe poluante rezultate mai ales din arderea combustibililor fosili care se folosesc pe scară largă pentru funcționarea propulsoarelor mijloacelor diverse de transport. Se pot enumera, astfel, principalii poluanți cauzați de transporturi și influența acestor substanțe asupra mediului:
- CO sau monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este unul din principalii poluanți rezultați în urma activităților de transport. Prezent în concentrații cu mult peste limitele considerate normale în special în marile aglomerări urbane, CO are un efect negativ clar asupra sănătății umane conducând, prin expunere prelungită la concentrații înalte, chiar la niveluri crescute de mortalitate.
- NO sau oxizii de azot
Cu mult mai toxic decât monoxidul de carbon, oxidul de azot este un poluant rezultat în urma arderilor produse în motoarele termice ale vehiculelor. Toxicitatea pentru sănătatea oamenilor și a animalelor este cu mult mai gravă în zonele cu trafic dens.
- Plumbul
Până nu demult, plumbul, era folosit în domeniul rafinării carburanților, în special a diverselor tipuri de benzină. Plumbul din gazele arse de eșapament are proprietatea de a pătrunde în organismele vii producând dereglări grave, toxicitate și chiar deces. Oxizii de plumb rezultați în urma transportului aveau proprietatea de a se depune chiar și pe plantele cultivate în apropierea căilor de transport, afectând apoi, prin consum, organismele oamenilor și animalelor.
În urma unor campanii de conștientizare, azi, benzina cu plumb este interzisă la comercializare în majoritatea statelor lumii.
- SO sau oxidul de sulf
Oxizii de sulf sunt un alt rezultat poluant al activităților de transport. În special copiii din marile aglomerări urbane sunt afectați de concentrațiile de oxizi de sulf care depășesc, din cauza traficului dens, cantitățile normale.
- CO2 sau dioxidul de carbon
Dioxidul de carbon nu este, în sine, un gaz toxic. Rezultat din arderile combustibililor folosiți în domeniul transporturilor, dioxidul de carbon este răspunzător, totuși, de scăderea concentrațiilor locale de oxigen, iar la nivel global de amplificarea efectului de seră.
- Hidrocarburile nearse
Motoarele termice nu ard complet combustibilii folosiți pentru obținerea energiei necesare funcționării. Alături de gazele nearse, sunt eliminate și o serie de hidrocarburi componente ale combustibilului, care au un efect negativ asupra sănătății la depășirea anumitor concentrații.
- Fumul sau smogul
Fumul produs de motoarele vehiculelor de transport are un conținut de particule de carbon alături de hidrocarburi. Deși fumul nu mai este la fel de pregnant ca în epoca motoarelor pe abur, totuși, în marile aglomerări urbane, cumulativ cu fenomene naturale precum ceața, fumul contribuie la instalarea smogului, o pătură de aer poluat care persistă foarte mult timp și este nociv pentru sănătate, conducând la diverse afecțiuni respiratorii și, pe termen lung, la decese premature.
În afară de poluanții de natură chimică enumerați mai sus, care afectează aerul, solul și apele, transporturile influențează în mod negativ mediul și prin alte emanații de natură diferită. Astfel, transporturile sunt răspunzătoare și de:
- Poluarea fonică
Zgomotul produs de activitatea de transport la nivel general este un factor stresant important care apasă destul de greu asupra bunăstării fizice și psihice a oamenilor și animalelor.
Nivelurile persistente și mari de zgomot provocate de traficul mijloacelor de transport pot fi culpabile de stres ridicat, de instalarea unor afecțiuni psihice, de tulburări ale ritmului circadian, de afecțiuni auditive și de alte probleme cauzate de vibrațiile puternice care se transmit prin intermediul aerului atmosferic. Vitezele mari de deplasare, propulsoarele puternice și calitatea îmbrăcăminții asfaltice sau de altă natură a căilor de transport sunt responsabile de producerea unor niveluri înalte de zgomot.
- Infrastructura de transport
Dezvoltarea transporturilor aduce prejudicii mediului și prin creșterea exponențială din ultima vreme a spațiului ocupat de infrastructura necesară deplasării vehiculelor (autostrăzi, drumuri, parcări, căi ferate, porturi, aeroporturi și instalații auxiliare). Suprafețele asfaltice și lucrările de inginerie accesorii pot conduce la distrugerea habitatelor naturale a diverselor specii de plante și animale și reducerea biodiversității cu efecte nocive pe termen lung.
3. Reducerea impactului transportului asupra mediului prin stabilirea de obiective și politici de mediu țintite
Având în vedere influența negativă a transporturilor asupra mediului și conștientizarea tot mai accentuată a acestor efecte, autoritățile de reglementare în materie de mediu adoptă tot mai multe măsuri pentru a reduce poluarea de orice tip provocată de transporturi. Printre aceste măsuri și obiective se pot enumera:
- stimularea utilizării vehiculelor electrice sau hibride care emit mai puține emisii de dioxid de carbon și alți poluanți sau care sunt total nepoluante;
- implementarea de standarde mai stricte pentru emisiile de vehicule, cum ar fi normele de emisii Euro 6 și superioare pentru autoturisme și autocamioane cu motoare termice;
- promovarea transportului public și a mijloacelor de transport mai curate, precum trenurile și autobuzele electrice, tramvaiele etc.;
- promovarea telemuncii și a muncii de acasă pentru a reduce numărul de călătorii cu mașinile proprii la mari distanțe de domiciliu și scăderea ambuteiajelor în marile aglomerări urbane;
- construirea de piste pentru biciclete și promovarea utilizării bicicletelor pentru călătorii scurte în special în aglomerările urbane;
- promovarea și încurajarea carpoolingului (sau împărțirea spațiului interior al mașinilor cu alți pasageri) pentru a reduce numărul de vehicule pe drum în special în orele de vârf;
- impozitarea mai agresivă a combustibililor fosili pentru a promova, în schimb, utilizarea mijloacelor de transport mai curate sau total nepoluante;
- impunerea de obligații sub forma taxelor și contribuțiilor pentru emisii, pe care companiile de transport au obligația să le achite în vederea asumării principiului „poluatorul plătește” și apelarea de către actorii economici din domeniu la servicii specializate de consultanță de mediu în vederea optimizării activităților și a conformării la reglementările în materie de mediu tot mai numeroase,
- încurajarea utilizării vehiculelor care funcționează cu combustibili alternativi, cum ar fi metanolul sau hidrogenul;
- reciclarea riguroasă a vehiculelor de transport scoase din uz în vederea reducerii efectelor negative asupra mediului.
În concluzie, deși sistemele moderne și dezvoltate de transport permit fluidizarea și chiar contribuie net la dezvoltarea economică globală, influența negativă a transporturilor în poluarea mediului începe să fie pe deplin recunoscută. Mai mult, costurile dezvoltării economice generate de transport vin la pachet cu costuri tot mai mari în privința poluării de orice tip generate de această activitate și, în acest sens, eficientizarea transporturilor, în general, odată cu măsuri active de reducere a influenței acestora asupra mediului sunt direcțiile generale de urmat pe termen mediu și lung.
Sursa foto: Pixabay.com
Distribuie
