Nu mai este nici un secret în prezent că întreaga planetă se încălzește și acest lucru se întâmplă chiar în locuri neașteptate. Atât Arctica cât și Antarctica cunosc niveluri de temperaturi nemaiîntâlnite în istoria măsurătorilor specifice, iar regiuni care erau cunoscute nu demult pentru clima rece pe tot parcursul anului, încep să cunoască valuri de căldură, în sezonul cald, care depășesc cu lejeritate temperaturi considerate tropicale.
Se pare că față de acum 100 de ani, temperatura medie globală a înregistrat o creștere de circa 1 grad Celsius – lucru petrecut la nivel global și în toate regiunile. În trecutul nu foarte îndepărtat, oamenii de știință nu se grăbeau să facă o asociere directă între aceste creșteri de temperaturi și instalarea fenomenului de încălzire globală. Treptat, în urma măsurătorilor riguroase și a înregistrărilor cumulate, s-au tras concluziile unor rate de creștere a temperaturii care indică o schimbare climatică accelerată.
În acest articol vei afla câteva date despre încălzirea globală, cauzele care au dus la acest fenomen și efectele pe care le poate avea continuarea și accelerarea sa pe termen mediu și lung.
1. Încălzirea globală – ce este și cum s-a ajuns în această situație la nivel planetar?
Se pare că o mare parte a oamenilor consideră că încălzirea globală și schimbarea climei sunt noțiuni sinonime, dar în domeniul științei se preferă folosirea celei de-a doua expresii pentru a descrie schimbările complexe ce au loc și care afectează vremea pe întreg cuprinsul planetei și sistemele climaterice ale diverselor zone geografice.
Schimbarea climei include nu doar creșterea temperaturilor medii dar și multiplicarea fenomenelor meteo extreme, modificarea populației și habitatelor faunei, creșterea nivelului mărilor și oceanelor și alte efecte din această gamă. Toate aceste schimbări apar tot mai pregnant pe măsură ce omenirea continuă să producă, prin activitățile specifice, și să elibereze în atmosferă cantități însemnate de gaze cu efect de seră care nu fac altceva decât să blocheze căldura la nivelul suprafeței planetare.
Revoluția Industrială – care a debutat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea – a fost punctul de start al unei curse în care temperatura medie anuală a crescut necontenit. De atunci (desigur, de la data primelor măsurători și înregistrări) și până în prezent se estimează o creștere cu cel puțin 1 grad Celsius. 1880 a fost anul în care au început primele măsurători exacte și consistente, iar din acel an, s-a constatat că a existat o creștere medie de 0.07 grade Celsius la fiecare decadă până în anul 1980. Din acel moment însă, creșterea înregistrată a fost mai mare decât dublul acestei rate, ajungând la peste 0.18 grade Celsius pentru fiecare 10 ani.
Dovezile și efectele acestui fenomen nu au întârziat să apară, anii considerați ”calzi” din punct de vedere climateric fiind tot mai numeroși. Majoritatea anilor cu temperaturi medii foarte ridicate au fost consemnati după 2005.
Cercetătorii din domeniul climatologiei au emis, prin simulările computerizate efectuate, opinia că ar trebui să existe o limită a încălzirii globale care să se situeze la un maxim suplimentar de 1.5 grade Celsius până în 2040. Tot ce trece de aceste jaloane ale temperaturii și timpului poate avea efecte grave și nebănuite ca intensitate: secete masive, incendii de proporții mari, inundații dese, furtuni violente, toate acestea fiind fenomene atribuite schimbării climatice la nivel planetar.
Desigur efectele sumar menționate mai sus vor afecta în mod direct toți locuitorii planetei într-un fel sau altul, dar vor fi resimțite mai grav de către populațiile marginalizate din punct de vedere economic, pentru care aceste modificări – destul de bruște – vor alimenta accentuarea sărăciei, migrației, foametei și chiar apariția mișcărilor sociale violente ori chiar a războaielor.
2. Cauzele încălzirii globale principalele fenomene naturale și artificiale care contribuie la această situație
Cu siguranță, aproape oricine a auzit, cel puțin odată, în ultima perioadă, informații alarmante despre dioxidul de carbon care este incriminat ca fiind principalul agent nociv și care a condus la fenomenul încălzirii globale și al modificării climei în ansamblu. Lucrurile nu sunt însă atât de simple în ceea ce privește cauzele acestei situații climatice cu care se confruntă omenirea în prezent.
Se pare că, deși se dă vina exclusiv de dioxidul de carbon, de fapt vaporii de apă constituie cea mai mare parte a gazelor cu efect de seră din atmosferă. Desigur nu se poate exclude dioxidul de carbon din ecuație, deoarece, deși este un gaz minoritar în componența atmosferei, orice creștere a concentrației sale contribuie direct la un parcurs ascendent al încălzirii.
Efectul de seră este fenomenul fizic care declanșează încălzirea globală. Lumina solară este reflectată în parte de atmosfera Pământului dar, o mare parte din aceste radiații sunt, de fapt, absorbite de suprafața scoarței terestre și de apele Oceanului Planetar, ceea ce duce la încălzirea acestora și la un efect invers, de emisii de radiații infraroșii, de la suprafață către atmosferă.
O parte a acestor radiații ajung în spațiul cosmic, dar o parte din ele nu trec de gazele cu efect de seră prezente (vapori de apă, dioxid de carbon, metan, în ordinea importanței fiecăruia) și sunt reflectate în toate direcțiile, atât către spațiu, cât și înapoi către suprafața planetei unde, desigur, vor contribui în plus la încălzirea acesteia dar și a aerului din pătura inferioară a atmosferei. În acest fel ar putea fi ilustrat, pe scurt, modul de acțiune al efectului de seră și felul în care acest fenomen conduce la încălzirea globală.
Dar gazele cu efect de seră nu au ajuns din întâmplare în atmosferă. De la debutul Revoluției Industriale, activitățile specific umane au condus la arderea combustibililor fosili (cărbune și petrol) pentru obținerea energiei necesare. Acest proces a eliberat continuu, cantități tot mai mari de dioxid de carbon. Procesele responsabile de acest fenomen sunt, practic toate activitățile care asigură azi confortul și nivelul de trai al omului (încălzire, electricitate, industrie, transport, agricultură, extragerea resurselor, etc.).
La toate acestea se adaugă și poluarea produsă de deșeuri industriale și ale gospodăriilor care nu fac altceva decât să amplifice problemele de mediu deja existente. Autoritățile încearcă să reglementeze, cel puțin în parte, situația prin emiterea de norme și reguli privind reciclarea a unei părți cât mai mari din deșeuri provenite din procesele industriale și comerciale. Dar, impunerea unor ținte prea ambițioase ar avea un efect advers în distorsionarea activităților economice.
Totuși în sprijinul agenților economici vin firmele care oferă servicii de mediu specializate și care activează și ca OIREP (organizatie pentru implementarea raspunderii extinse ale producatorilor) cu rol de a prelua astfel responsabilitatea companiilor în domeniul raportării ambalajelor folosite în activitate și al valorificării deșeurilor corespunzătoare.
O altă activitatea cu rol consistent în încălzirea globală este agricultura sau, mai precis, practicile moderne aplicate în acest domeniu. Utilizarea fertilizanților comerciali și organici duce la eliberarea de oxizi de azot, un gaz de seră deosebit de abil în reflectarea radiațiilor alături de metan care provine în bună măsură din procesele digestive ale șeptelurilor crescute pentru obținerea cărnii și din descompunerea dejecțiilor ori arderea de biomasă.
În legătură directă cu această cauză este și reducerea masivă a suprafețelor împădurite în diverse scopuri, fie pentru exploatarea lemnului, fie pentru crearea de spațiu suplimentar pentru activități agricole. La acestea se adaugă o parte consistentă de tăieri ilegale de arbori. Despăduririle sunt cauza producerii a cel puțin 15% din totalul gazelor de seră din atmosferă.
Deși activitățile umane sunt cauza esențială a încălzirii globale actuale, nu trebuie uitate nici fenomenele fizice naturale de răspuns în buclă al planetei. Odată cu încălzirea atmosferei, aceasta capătă abilități suplimentare de a reține tot mai mulți vapori de apă. Astfel se crează un fenomen de tip buclă continuă care duce de fapt la accentuarea încălzirii.
Un alt fenomen de tip buclă are loc prin topirea banchizelor polare. După cum se știe, gheața are capacități de reflexie a luminii și radiațiilor însă, pe măsură ce suprafața acesteia scade, apa – care nu are aceste proprietăți înmagazinează căldura de la Soare și cea reflectată de gazele cu efect de seră și se încălzește, ducând, subsecvent, la o topire accelerată a gheții.
3. Efectele încălzirii globale și impactul acestora asupra ecosistemelor și populației umane
Încălzirea globală are numeroase efecte, iar la o mare parte din acestea întreaga omenire asistă deja, pe când altele urmează să se producă cu un grad mai mic sau mai mare de certitudine.
- Creșterea frecvenței apariției fenomenelor de secetă severă
Cel mai vizibil efect al încălzirii globale este seceta care se instaleaza pe suprafețe tot mai mari de uscat. Efectele secetei sunt alimentate de valurile de căldură tot mai dese și mai acute dar și de lungile perioade de timp fără precipitații. Efectul este unul serios, deoarece poate activa un proces de tip domino care duce la dispariția vegetației de tip forestier în zonele afectate cu o amplificare subsecventă a uscăciunii solului.
- Apariția și răspândirea bolilor
Germeni, bacterii și viruși cunoscuți sau încă neexplorați pot prospera în noul cadrul climatic mai cald și mult mai umed în unele zone extinse de pe glob. Oamenii sunt direct vizați de aceste amenințări care sunt deja evidente.
- Furtuni violente și frecvente
Deși furtunile puternice și uraganele nu sunt neobișnuite, totuși, odată cu dezechilibrele atmosferice create de încălzirea globală, aceste vor căpăta proporții tot mai mari și se vor forma mult mai des și în zone unde nu era cunoscută producerea lor. Încălzirea apei din oceane încălzește și aerul de la suprafața acestora – principala cauza de producere a unui uragan.
- Creșterea nivelului Oceanului Planetar
Încălzirea globală topește deja în ritm accelerat mari părți din banchizele polare. Apa rezultată duce la creșterea nivelului oceanelor, iar teritoriile și orașele situate în regiuni costiere resimt deja amenințările tot mai frecvente ale inundațiilor.
- Valuri de căldură neobișnuit de lungi și de intense
O consecință a încălzirii globale este și doborârea de recorduri ale maximelor termice înregistrate în sezonul cald chiar și în zone care, altă dată, erau considerate reci chiar și în timpul verii. Caldura excesiva instalată lungi perioade de timp duce chiar la sporirea deceselor în rândul populației vulnerabile și la înrăutățirea calității vieții.
- Precipitații la nivel de catastrofă
Nu doar seceta este un efect al încălzirii globale ci și ploile în exces. Crearea condițiilor perfecte pentru formarea de furtuni violente poate duce la căderi masive de precipitații într-un timp foarte scurt, ceea ce conduce la inundații, viituri, pagube materiale și umane.
- Calitatea slabă a aerului
Chiar și fără încălzirea globală calitatea aerului din multe regiuni, în special în marile aglomerări urbane și industriale era mult scăzută, fapt care conduce, inexorabil, la scurtarea speranței de viață a populației și la incidența unor boli grave. Odată cu amplificarea fenomenelor ce au drept sursă gazele cu efect de seră, calitatea aerului se va înrăutăți considerabil, cu efecte foarte grave asupra ecosistemului în general și a vieții oamenilor, în particular.
- Apariția problemelor economice grave
Schimbările climatice afectează în mod direct agricultura și producerea de recolte care să susțină consumul dar și industria și producerea de bunuri. Industria alimentară, una din cele mai mari ramuri ale economiei globale va fi tot mai afectată, iar acest lucru se va repercuta și în celelalte ramuri. Spectrul foametei va însoți, în diverse zone de pe Glob, un viitor în care încălzirea globală va continua să se amplifice accelerat.
În concluzie, necesitatea adoptării măsurilor de stopare sau, cel puțin, de încetinire a încălzirii globale nu mai este doar un deziderat de viitor. Singura cale de evitare a efectelor acestui fenomen este de a implementa acum căile de acțiune necesare pentru reducerea cauzelor și factorilor favorizanți, dar se pune mereu întrebarea dacă factorii de decizie din toate zonele Globului vor înțelege pericolul și vor acționa în consecință în cel mai scurt timp.
Sursa foto: Pixabay.com
