În urma activității umane rezultă o cantitate de deșeuri variabile, majoritatea nepunând în pericol sănătatea umană într-un mod semnificativ, iar gestionarea lor fiind relativ simplă. O parte, însă, poate afecta în mod semnificativ viața umană și sănătatea mediului înconjurător, reziduurile fiind cuprinse în categoria deșeurilor periculoase. Procentajul acestei categorii a devenit semnificativ în secolul XX, odată cu dezvoltarea economiei într-un ritm accelerat și cu explozia demografică ce a avut loc în majoritatea zonelor Pământului. Cantitățile din ce în ce mai mari de deșeuri periculoase au dus la apariția necesității gestionării problemei într-un mod corespunzător pentru a se evita pe cât posibil apariția unor situații nedorite.
În articolul de mai jos vei afla ce sunt deșeurile periculoase și care sunt tipurile și codurile celor mai întâlnite reziduuri din această categorie. De asemenea, vei putea descoperi modalitatea corectă de implementare a procesului de management a deșeurilor periculoase în ceea ce privește colectarea, transportul și neutralizarea lor, precum și care sunt prevederile legislative din România cu privire la această situație.
Activitatea umană este generatoare de cantități semnificative de deșeuri care sunt în principal reziduuri provenite din diversele activități umane și au valoare economică redusă. Din totalul deșeurilor, există un procentaj relativ redus de resturi periculoase, dar care poate afecta, prin caracteristicile sale, întregi ecosisteme și comunități umane extinse.
Proporția deșeurilor periculoase din cantitatea totală generată de om este din ce în ce mai mare de la an la an, statisticile demonstrând că, la nivel mondial, se produc anual 400 de milioane de tone, iar în România se produc în fiecare an 670 de mii de tone de astfel de deșeuri.
1.1. Definiția deșeurilor periculoase
Deșeurile periculoase sunt acele materiale ce nu sunt utile omului și care, prin caracteristicile lor fizice și chimice, pot dăuna bunăstării omului și mediului înconjurător. Majoritatea produselor din această categorie sunt generate de activitățile industriale diverse (industria chimică, de automobile, farmaceutică, extractivă), de furnizarea serviciilor medicale sau de agricultură.
Din punct de vedere fizic, ele pot avea formă lichidă, solidă sau gazoasă și pot dăuna sănătății umane sau pot distruge elemente ale mediului înconjurător. Principalele caracteristici ale deșeurilor periculoase sunt date de riscurile pe care prezența acestora le poate genera:
- inflamabilitate;
- toxicitate;
- coroziune;
- contaminare cu agenți patogeni;
- reactivitate.
1.2. Tipurile și codurile deșeurilor periculoase
Clasificarea deșeurilor periculoase este realizată în mod oficial prin intermediul unor documente cu caracter legislativ. Acest proces este considerat ca fiind obligatoriu, deoarece, cunoscând aceste elemente, se poate implementa un sistem de management corect în ceea ce privește colectarea, transportul și neutralizarea lor.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 155/1999 a fost implementat și în România Catalogul European al Deșeurilor. În acest document, deșeurile, în general, sunt clasificate prin intermediul unor coduri formate din șase cifre care arată proveniența deșeului și tipul specific al acestuia. Din cele 849 de coduri existente în această listă, 404 sunt considerate periculoase, fiind marcate în mod specific prin intermediul unui asterix adăugat la cod.
O clasificare des întâlnită a deșeurilor periculoase este în funcție de proveniența lor. Pot fi identificate, astfel, următoarele categorii:
- Deșeuri menajere periculoase. Această categorie nu este însemnată din punct de vedere cantitativ, dar există anumite produse utilizate în gospodării ce trebuie să fie gestionate cu grijă și care nu trebuie să ajungă la groapa de gunoi, ca de exemplu: baterii, medicamente expirate, insecticide și pesticide, vopsele și lacuri, scutece de unică folosință, termometre cu mercur, electrocasnice, electronice, ulei ars.
- Deșeuri periculoase industriale. Această categorie este cea mai însemnată din punct de vedere al cantității și al periculozității pentru om și mediul înconjurător. Printre industriile cele mai poluante în acest sens se numără industria chimică (acizi, solvenți, baze), industria prelucrării metalelor (cianuri, metale grele), industria rafinării petrolului (hidrocarburi, benzen), industria prelucrării hârtiei (vopsele, solvenți, metale grele) și domeniul construcțiilor.
- Deșeuri periculoase biomedicale. Această categorie are un nivel de pericol ridicat, putând afecta sănătatea celor care intră în contact cu ele (personal medical, de curățenie, de colectare a deșeurilor). Printre deșeurile periculoase din această categorie se numără cele infecțioase, care pot transmite boli, reziduurile farmaceutice (medicamente expirate, reziduuri chimice și chiar deșeuri radioactive).
- Deșeuri din domeniul activităților nucleare. Deșeurile radioactive sunt o categorie specială, deoarece chiar și cantități foarte reduse, depozitate necorespunzător, pot afecta un număr foarte mare de oameni. Aceste reziduuri rezultă, de obicei, din producerea curentului electric din centralele atomice, dar și din activități militare în țările în care există astfel de armament.
2. Colectarea, transportul și neutralizarea – managementul deșeurilor periculoase
Eforturile din ce în ce mai mari cu privire la protejarea mediului înconjurător au dus la implementarea unor măsuri speciale și în ce privește managementul deșeurilor periculoase. Prin utilizarea unor metode specifice în acest sens, se poate evita contaminarea mediului înconjurător cu substanțe periculoase ce ar putea afecta sănătatea publică, solul, apa și atmosfera. Este imposibil ca deșeurile periculoase să nu fie generate și, din acest motiv, trebuie să se ia măsuri legate de colectarea, transportarea și neutralizarea lor, în așa fel încât să se prevină accidentele și să se evite contaminările.
Fiecare categorie de deșeuri periculoase trebuie să fie gestionată într-un mod specific, protocoalele de manipulare și neutralizare fiind stipulate în reglementările în vigoare. Activitățile economice diverse, care generează astfel de deșeuri trebuie să ia măsuri în vederea implementării corecte a acestor protocoale, în caz contrar putând apărea situații nedorite, periculoase pentru comunitate, care pot genera amenzi destul de usturătoare.
2.1. Colectarea deșeurilor periculoase
Colectarea deșeurilor periculoase cade în sarcina entității care a produs această categorie de reziduuri. Diversele activități care au ca rezultat și producerea de deșeuri periculoase trebuie să le colecteze în așa fel încât să nu apară accidente ale personalului manipulant sau a celor care vor ridica pentru transport cantitățile rezultate.
O soluție ideală pentru administrarea corectă a acestei etape a gestionării deșeurilor periculoase este apelarea la transferul de responsabilitate prin care o firmă specializată în servicii de mediu preia toate obligațiile legale cu privire la reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaj, inclusiv a celor cu potențial periculos. Prin încheierea unui astfel de contract, firma generatoare de deșeuri nu răspunde în niciun fel din punct de vedere legal, dacă sunt identificate probleme de către instituțiile de control ale statului român.
În privința colectării corecte a deșeurilor periculoase trebuie respectate anumite principii ce minimalizează riscurile apariției unei situații nedorite:
- Deșeurile periculoase pot fi manipulate doar de către persoane specializate, ce au autorizare în această privință. Personalul manipulant trebuie să fie dotat corespunzător cu echipament de protecție specific fiecărui deșeu în parte (halate, combinezoane, mănuși, ochelari de protecție, măști de gaz și echipamente de protecție specializate).
- Deșeurile de acest tip trebuie colectate în mod selectiv, printr-o identificare precisă a acestora în funcție de categoria din care fac parte. Recipientele în care sunt adunate resturile trebuie să fie corespunzătoare fiecărui tip pentru a se evita intrarea în contact a persoanelor cu resturile periculoase.
- Deșeurile colectate se depozitează în spații special amenajate, la care accesul se face în mod controlat, doar de către persoanele autorizate.
2.2. Transportul deșeurilor periculoase
După identificarea și colectarea deșeurilor periculoase urmează etapa transportului acestora către locurile în care vor fi depozitate sau către cele în care se va face neutralizarea substanțelor periculoase. Acest tip de transport este unul special, reglementat de legislație. Transportatorii care oferă astfel de servicii trebuie să fie autorizați și să dispună de mijloace de transport speciale, amenajate în mod corespunzător pentru fiecare tip de deșeu în parte.
Mai mult decât atât, un astfel de transport nu poate fi realizat decât în urma obținerii unei autorizații de transport de deșeuri periculoase. Preluarea acestor reziduuri poate fi făcută de firme specializate, în acest mod activitățile generatoare evitând situații nedorite, precum apariția unor accidente sau primirea unor sancțiuni costisitoare.
2.3. Neutralizarea deșeurilor periculoase
Eliminarea acestor deșeuri are drept scop îndepărtarea riscurilor pe care le-ar putea induce asupra sănătății mediului înconjurător și a comunității umane. În această categorie de activități se numără următoarele elemente:
- Procesarea deșeurilor periculoase are drept scop aplicarea unor activități specifice, prin care acestea devin mai puțin periculoase.
- Tratarea deșeurilor periculoase se face în diferite moduri pentru a se elimina pe cât posibil acele caracteristici care ar putea fi periculoase. De exemplu, reziduurile biomedicale sunt distruse în incineratoare speciale.
- Valorificarea acestor reziduuri se face atunci când părți ale acestora au valoare economică crescută și pot fi utilizate ulterior în activități economice.
- Depozitarea deșeurilor periculoase se realizează când nu este posibilă tratarea și neutralizarea lor și este necesară plasarea în așa fel încât să nu devină periculoase în nici o împrejurare. Un exemplu în acest sens este cel al reziduurilor radioactive, care sunt închise în containere speciale și plasate în depozite situate la mare adâncime, unde materialele radioactive nu pot intra în contact cu ecosistemul.
3. Legislația din România cu privire la deșeurile periculoase
România este parte a Uniunii Europene, o entitate ce acordă o importanță maximă acestei probleme. Legislația românească se află în concordanță cu principiile UE în această privință, de-a lungul timpului organele legislative adoptând ordonanțe, hotărâri de Guvern și legi ce reglementează întregul proces de administrare a deșeurilor periculoase, în ceea ce privește colectarea, transportul și neutralizarea acestora. Principalele documente sunt Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 cu privire la obligativitatea generatorilor de deșeuri periculoase de a realiza o evidență precisă și completă a gestionării situației și Ordonanța nr. 92/2021, care precizează obligațiile fiecărei categorii de participanți în cadrul procesului de management al acestora.
O categorie specială de documente legislative este cea cu privire la transportul deșeurilor periculoase. România este parte a Convenției ADR și, din acest motiv, există prevederi care reglementează domeniul:
- Legea 53/2002, prin care a fost aprobat regulamentul pentru transportarea mărfurilor periculoase pe căile ferate din România.
- Hotărârea de Guvern nr. 1175/2007, pentru reglementarea transportului rutier de mărfuri periculoase.
- Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008, prin care se stabilește reglementarea și controlul transporturilor periculoase.
Documentele legislative au fost realizate și implementate pentru a răspunde unor nevoi stringente de asigurare a unui mediu sănătos:
- Implementarea unui sistem de management de mediu eficient, care să funcționeze la nivel național și care să permită raportarea corectă a deșeurilor periculoase.
- Scăderea pe cât posibil a cantităților de deșeuri periculoase generate de diversele activități economice.
- Micșorarea riscurilor pe care deșeurile periculoase le-ar putea avea asupra economiei și a mediului înconjurător prin gestionarea corectă a acestora.
- Colectarea deșeurilor în mod corespunzător, pe categorii specifice, prin respectarea codurilor prevăzute în legislație.
- Transportarea deșeurilor periculoase în concordanță cu normele europene pentru a se evita orice risc de contaminare în cazul producerii unor accidente sau a manipulării incorecte a deșeurilor.
- Aplicarea principiului proximității, ce spune că deșeul periculos trebuie să fie eliminat sau tratat cât mai aproape de locul în care a fost generat.
- Stabilirea principiului că poluatorul plătește (responsabilitatea fiecărui producător).
- Gestionarea deșeurilor nu trebuie să afecteze mediul înconjurător.
- Tratarea și eliminarea reziduurilor într-un mod care să garanteze siguranța oamenilor și a mediului înconjurător.
Legislația în privința deșeurilor periculoase este foarte complexă, avându-se în vedere numeroasele categorii existente, managementul specific fiecărui tip în parte și măsurile speciale de manipulare, transport și neutralizare. Generatorii de deșeuri periculoase pot aborda situația complexă prin apelarea la consultanță de mediu din partea unor firme specializate, care realizează servicii de audit de mediu prin care se stabilește conformarea cu legislația în vigoare, de stabilire a obligațiilor către fondul de mediu și de gestionare a deșeurilor prin identificarea categoriilor generate, prin colectarea selectivă a acestora și predarea acestora către transportatorii autorizați.
În concluzie, managementul deșeurilor periculoase trebuie să fie făcut prin respectarea întocmai a legislației, atât ca metodă de asigurare a unui mediu înconjurător sănătos, cât și ca metodă de evitare a unor sancțiuni usturătoare.
Distribuie
