Deșeurile medicale sau deșeurile clinice reprezintă totalitatea resturilor de natură organică și anorganică, obținute în urma diverselor proceduri medicale. Deși este de la sine înțeles, trebuie amintit faptul că aceste deșeuri reprezintă un potențial pericol de infectare și contaminare, iar depozitarea acestora este problematică, deoarece necesită grijă și atenție în plus.
Atât probele de laborator, cât și recipientele în care au fost dispuse acestea, atât medicamentele, preparatele chimice, cât și ambalajele, seringile, compresele, cearșafurile și scutecele folosite reprezintă deșeuri medicale de care instituțiile care acorda îngrijiri medicale, publice sau private, trebuie să se debaraseze în condițiile cele mai potrivite, apelând la firme specializate.
Pentru managementul deșeurilor este recomandat să apelezi la serviciile oferite de o firma de consultanta de mediu.
1. Deșeurile medicale – tipuri și clasificare
Trebuie știut faptul că nu toate deșeurile medicale sunt periculoase. Există astfel de deșeuri produse într-o unitate sanitară care nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, precum: cearșafuri, scutece de unică utilizare, lenjerii necontaminate. Acestea nu au intrat în contact cu fluide periculoase sau infecțioase și nu au fost tratate chimic cu substanțe periculoase sau poluante.
Catalogul European al deșeurilor clasifică deșeurile clinice în grupa 1801 de risc. E de la sine înțeles că deșeurile medicale implică un grad ridicat de pericol și de infectare. Atât omul, cât și mediul, au de suferit din cauza gestionării greșite a deseurilor sanitare. Este, deci, foarte important să înțelegi și să aplici normele legislative de gestionare, eliminare și tratare a acestui tip special de deșeuri, pentru a ști că nu ai expus pe nimeni la vreun pericol.
Deșeurile medicale periculoase pot fi repartizate în următoarele categorii, în funcție de pericolul pe care îl presupun: deșeuri anatomo-patologice și părți anatomice, deșeuri infecțioase, deșeuri înțepătoare – tăietoare, deșeuri chimice și farmaceutice și deșeuri radioactive.
O categorie specială o reprezintă și resturile de amalgam folosite în cabinetele stomatologice.
1.1. Deșeuri medicale anatomo-patologice și părți anatomice
Deșeurile anatomo-patologice se referă la deșeurile organice, părți ale corpului sau părți de organe îndepărtate în urma diverselor proceduri chirurgicale. Aici intră și deșeurile organice rezultate în urma activității de laborator și a celei experimentale, precum și rezultatele operațiilor de obstetrică-ginecologie, precum placentele.
În ceea ce privește această categorie specială a deșeurilor medicale periculoase, este importantă ambalarea și depozitarea lor în condiții sigure până la distrugere.
1.2. Deșeuri medicale infecțioase
Deșeurile infecțioase, așa cum se poate înțelege și din numele acestora, implică un risc crescut de infecție. Aici intră orice recipient, material, compresă, seringă și probă de laborator care a intrat în contact cu un fluid corporal, cu sângele și urina sau cu un virus, bacterie, parazit sau microorganism.
De asemenea, pungile de dializă, câmpul operator și sondele de unică folosință pot fi dispuse în aceeași categorie cu risc infecțios.
1.3. Deșeuri medicale înțepătoare – tăietoare
Acest tip de deșeuri poate produce diverse leziuni dacă este manevrat necorespunzător. Desigur, această categorie se referă la ace, seringi, lame, echipament de laborator confecționat din sticlă sau bisturie, care îl pot pune în pericol pe cel care se ocupă cu gestionarea lor, prin simplul risc de accidentare, tăiere sau înțepare.
Atenție, în această categorie intră doar ustensilele și seringile care nu au fost contaminate cu vreun fluid, corporal sau chimic.
1.4. Deșeuri medicale chimice și farmaceutice
Printre cele mai mari pericole pentru mediu se numără și deșeurile chimice și farmaceutice, deoarece riscul de poluare este foarte ridicat în gestionarea și eliminarea acestora. Există cazuri nefericite în care deșeurile chimice au fost deversate în râuri și lacuri, contaminând surse importante de apă. Pericolul mai vine și din proprietățile lor corozive, toxice sau inflamabile.
În această categorie intră serurile și vaccinurile cu termenul de valabilitate depășit, dezinfectanții și produsele de curățenie expirate, preparatele chimice de laborator, reactivii, medicamentele citotoxice și citostatice.
1.5. Deșeuri medicale radioactive
Deșeurile radioactive includ materiale și elemente radioactive folosite în special în activitatea de laborator și sunt supuse, în România, normelor prevăzute de Regimul de lucru cu Surse radioactive.
2. Gestionarea deșeurilor medicale – cadru legal
Gestionarea deșeurilor clinice presupune nu numai depozitarea acestora, ci și eliminarea lor finală, fiind vorba de un proces îndelungat și laborios, care nu iese de sub constrângerile unei legislații stufoase și greu de înțeles. Pentru a fi sigur că unitatea sanitară pe care o administrezi nu încalcă prevederile legale în ceea ce privește debarasarea de deșeurile medicale rezultate în urma activităților medicale întreprinse, cel mai bine ar fi să apelezi la un colector specializat.
În prezent, OIREP-urile nu se ocupă cu gestionarea deșeurilor medicale periculoase, ci doar colectorii autorizați în acest domeniu, respectând condițiile de siguranță publică. Există discuții legate de introducerea unei legi care presupune înființarea unor OIREP-uri care se vor ocupa doar cu acest tip de deșeuri.
În fiecare an, numai în România sunt produse mii și zeci de mii de tone de deșeuri medicale, așadar, este normal ca legea să prezinte prevederi clare în ceea ce privește gestionarea acestora, principalul scop fiind protejarea populației de un eventual focar de infecție și a mediului înconjurător, de poluare chimică.
Ministerul Sănătății și cel al Mediului a pus la dispoziție un sistem de segregare codificat, care clasifică categoriile de deșeuri și ajută la îndeplinirea normelor de separare și ambalare a deșeurilor rezultate în urma activității clinice.
3. Deșeurile medicale – un pericol ascuns
Așa cum s-a scos în evidență anterior, deșeurile medicale ascund o serie de pericole care ar putea afecta de la un individ, până la o majoritate covârșitoare a unei populații. Având deja experiența unei pandemii, se presupune că umanitatea înțelege mai bine riscul de infectare pe care îl prezintă debarasarea neconformă de orice fel de deșeu medical.
Persoanele care își doresc să participe activ la gestionarea legală a deșeurilor medicale, pot face o selecție a medicamentelor pe care le au în casă, pentru a vedea care dintre acestea au depășit termenul de valabilitate. Medicamentele expirate trebuie predate farmaciilor sau punctelor de colectare speciale, care știu să se ocupe de eliminarea în siguranță a acestora, evitând orice risc de poluare a solului sau a apei, din cauza elementelor chimice active din componența acestora.
4. Norme tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale
În ceea ce privește medicamentele expirate, eliminarea acestora se va face conform legii, prin incinerare. Fiecare deșeu medical este, prin urmare, tratat, reciclat și, eventual, distrus corespunzător, pentru a elimina orice implicație de risc.
În concluzie, debarasarea de deșeurile medicale nu este tocmai ușoară, ci trebuie realizată cu mare grijă, numai prin intermediul companiilor specializate, care contribuie la îndeplinirea condițiilor legale și la eliminarea oricărui risc de infecție sau poluare.
Sursa foto: Pixabay.com, Shutterstock.com
Distribuie
