Cererea din ce în ce mai mare de produse duce treptat la creșterea deșeurilor de ambalaje. În urma comercializării acestor produse, producătorii iau în sarcină managementul acestora, în conformitate cu legile curente.
În România, societățile care importă, achiziționează intracomunitar sau fabrică produse ambalate trebuie să se supună atât legislației specifice și anume atingerea unei ținte de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje de minim 60%, precum și de raportare a cantităților de ambalaje și deșeuri din ambalaje reciclate.
Ce presupune gestiunea corecta a deșeurilor de ambalaje și ce obligații au firmele românești? Cum se poate simplifica atingerea obiectivelor de reciclare și raportarea acestora într-un mod eficient? Dacă vrei să afli mai multe detalii,, răspunsurile la aceste întrebări și alte câteva subiecte sunt abordate în articolul de mai jos.
1. Deșeuri de ambalaje – definiție și categorii
Pentru a înțelege concret ce înseamnă și cum trebuie să gestioneze operatorii economici deșeurile de ambalaje, este necesară o definiție a acestora .
„Ambalaje” înseamnă toate produsele realizate din orice materiale, de orice natură, utilizate pentru a conține, proteja, manevra, furniza și prezenta bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau consumator. Astfel, din punct de vedere al structurii, ambalajele sunt clasificate astfel:
- ambalaj de vânzare sau ambalaj primar
- ambalaj grupat sau ambalaj secundar
- ambalaj pentru transport sau ambalaj terțiar
„Deșeuri de ambalaje” înseamnă orice ambalaj sau material de ambalaj, pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce;
Tipuri de ambalaje în funcție de material
- hârtie-carton
- PET
- sticlă;
- lemn;
- metal;
- alte materiale plastice ;
- aluminiu.
Există două acte normative principale care reglementează gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje:
- Legea 211/2011 care se referă la ambalaje ca și deșeu și stabilește modul în care acestea trebuiesc colectate selectiv, încadrate pe coduri specifice, predate către colectori autorizați în baza documentelor de trasabilitate și menținerea unei evidențe lunare și anuale. Această obligație o au toți operatorii economici care generează deșeuri;
Acestea nu trebuie doar colectate selectiv, ci și raportate anual către autoritatea teritorială pentru protecția mediului, prin intermediul Sistemului Integrat de Mediu (SIM). Raportarea se va face atât pe suport de hârtie, cât și electronic.
- Legea 249/2015 care se referă la încadrarea ambalajelor, raportarea lor și reciclarea a minimum 60%, obligație pe care o au numai acei operatori economici care pun pentru prima data pe piața națională un produs ambalat (import, achiziție UE, producție națională, posesor de marcă proprie, supraambalare). Indiferent dacă ambalajele devin deșeuri la punctul de lucru al operatorului economic sau nu, acesta are obligația menționată anterior, chiar dacă ambalajul devine deșeu la consumatorul final.
2. Modul de conformare cu legislația aplicabilă deșeurilor de ambalaje
În actualul cadru legislativ, societățile au nevoie de înțelegerea cadrului legislativ și un management eficient al deșeurilor de ambalaje pentru a evita penalitățile impuse în caz de nerespectare a legii.
Dacă ai o firmă, va trebui să te asiguri în primul rând că înțelegi diferența între obligațiile legii 211/2011 și Legii 249/2015;
Dacă există obligații conform Legii 211/2011 trebuie să:
- te asiguri că fiecare tip de deșeu este încadrat corect în categoria corespunzătoare;
- te asiguri că se colectează selectiv corect deșeurile
- te asiguri că sunt predate către colectorii autorizați și se emit documente de trasabilitate a deșeurilor până la încetarea statutului de deșeu
- te asiguri că ții o evidență lunară a deșeurilor generate și predate colectorilor
- te asiguri că elaborezi evidența anuală a deșeurilor și se depune la APM local
- desemnezi o persoană sau o firmă care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor de gestionare a deșeurilor și, implicit a deșeurilor de ambalaje;
Dacă există obligații conform Legii 249/2015 trebuie să:
- te asiguri că identifici corect ambalajele aferente produselor puse pe piața națională pentru prima dată și cine anume poartă răspunderea;
- te asiguri că ții o evidență strictă, lunară, a ambalajelor puse pe piață
- raportezi către Administratia Fondului pentru mediu, lunar, ambalajele puse pe piață
- te asiguri că minim 60% din cantitatea de ambalajele pentru care porți răspunderea puse pe piață într-un an calendaristic, sunt reciclate
Pentru a simplifica aceasta sarcină și a respecta legislația în vigoare, operatorii economici au o pârghie legală de care se pot folosi: organizațiile care implementează raspunderea extinsă a producătorilor(OIREP).
3. Deșeurile de ambalaje și transferul responsabilității
Raportarea ambalajelor și reciclarea deșeurilor de ambalaje este mai ușor de gestionat când alegi să apelezi la firme specializate, așa-numitele Organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorilor (OIREP) care se pot ocupa de o parte importantă legată de aceasta obligație și anume reciclarea și raportarea către autorități.
În concluzie, ca operator economic, nu tot ce ține de colectarea deșeurilor de ambalaje trebuie făcut de către tine, externalizarea sarcinilor către firme autorizate putând reprezenta una dintre modalitățile de a te asigura că respecți întocmai legile naționale și europene.
Sursă foto: Pixabay.com
