Numărul deșeurilor generate atât de populație, cât și de societăți a fost în creștere până în momentul în care legislația a început să impună cote specifice de colectare pentru cele mai răspândite dintre ele. Cu toate acestea, există încă destul de multe activități din care rezultă resturi și care, deși pot părea inofensive, dăunează totuși naturii, afectând și calitatea vieții oamenilor. În această categorie intră deșeurile agricole care, contrar multor păreri, nu înseamnă doar vegetația rămasă în urma culturilor sau a operațiunilor de recoltare.
Ce sunt deșeurile agricole, de câte tipuri sunt ele și care sunt efectele lor asupra mediului și ecosistemelor? Aceste întrebări își găsesc răspunsurile în rândurile de mai jos. Tot acolo, sunt prezentate și modalitățile de gestionare a lor ca parte a protecției mediului înconjurător, dar și a respectării legislației în domeniu.
1. Deșeurile agricole – ce sunt și cum sunt produse?
Deșeurile agricole fac parte din categoria resturilor vegetale sau organice, deoarece apar în urma unor activități din această sferă, dar și în urma completării ciclurilor de viață ale plantelor. Pentru că Pământul este populat de milioane de specii de plante, se poate spune că acestea sunt printre cele mai răspândite reziduuri, având nevoie de o gestiune clară.
Deșeurile agricole sau vegetale sunt de mai multe tipuri, mai ales atunci când ele apar ca urmare a activităților realizate de oameni sau de firme care prelucrează terenurile.
Cum sunt produse deșeurile agricole? Cele mai semnificative exemple sunt:
- prin răspândirea necontrolată în parcuri, grădini, terenuri agricole neîngrijite, dar și pe marginea drumurilor;
- prin culturi pe terenuri agricole, grădini de legume și livezi;
- prin cultivarea câmpurilor cu flori.
Pe lângă acestea mai există și alte surse din care pot proveni diverse deșeuri agricole, sub forme procesate, însă. În această categorie intră legumele transformate în resturi alimentare în restaurante, firme de catering, magazine alimentare, fabrici și chiar gospodării.
Reziduurile menționate mai sus fac parte din categoria de deșeuri biologice, deoarece ele se descompun, eliberând în acest proces diverse gaze în atmosferă, cel mai comun fiind metanul, contribuind astfel la poluare. Pe lângă acestea, activitățile conexe cultivării plantelor, legumelor și florilor sunt și ele generatoare de alte resturi, ceea ce face să existe mai multe tipuri ale lor.
1.1. Tipuri de deșeuri agricole
Există mai multe tipuri de deșeuri agricole, deși la o primă analiză ele se pot împărți în:
- deșeuri biodegradabile, adică cele care se descompun și fără intervenție umană;
- deșeuri menajere care sunt produse în urma activităților de cultivare a plantelor, legumelor și florilor.
Cele mai răspândite și mai poluatoare sunt cele produse de firmele care operează în industria agricolă. Din acest punct de vedere, deșeurile agricole pot fi împărțite în:
- deșeurile rezultate din materialele plastice în care sunt păstrate diverse soluții, precum erbicide, fertilizatori etc.;
- deșeurile din metal, care pot consta în containere și alte obiecte metalice, și care rămân nefolosite după o utilizare îndelungată;
- deșeurile rezultate din echipamentele folosite în activitățile de cultivare, inclusiv cele de la tractoare sau alte mașini agricole;
- deșeurile vegetale sau resturile rămase în urma culturilor;
- gunoiul de grajd, care deși s-a diminuat în ultimii ani, rămâne o componentă importantă a deșeurilor agricole, mai ales că poate fi refolosit.
Multe dintre acestea pot fi valorificate, astfel încât firmele producătoare să contribuie la reducerea poluării. Mai mult, în contextul economiei circulare, multe dintre activitățile care presupun culturile de cereale, legume, dar și alte bunuri agricole se bazează pe utilizarea de produse ecologice, prietenoase cu mediul și care sunt mai puțin poluante.
Cum apar deșeurile agricole și care sunt sursele care le generează? Există mai multe activități care duc la răspândirea lor și la poluarea mediului înconjurător și ale cărei efecte sunt resimțite din ce în ce mai mult.
1.2. Deșeurile agricole și sursele care le generează
Se poate spune că principala sursă generatoare de deșeuri agricole este omul. Astfel, orice activitate a sa care presupune cultivarea plantelor are potențial poluant prin eliberarea de reziduuri vegetale.
Printre activitățile care generează deșeuri agricole se numără:
- Cultivarea terenurilor atât la scară mare, cât și mică, mai ales că în gospodării nu se respectă o legislație foarte strictă legată de colectarea și reciclarea deșeurilor agricole.
- Abandonarea anumitor culturi fără curățarea corespunzătoare a locului și lăsarea terenurilor în paragină reprezintă surse majore de deșeuri vegetale.
- Aruncarea resturilor vegetale în locuri neamenajate în urma activităților de curățare a terenurilor.
- Incendierea câmpurilor.
- Incendierea resturilor vegetale de către oameni.
- Aruncarea deșeurilor agricole laolaltă cu cele menajere sau de alte tipuri, pe scurt lipsa colectării selective.
Multe dintre aceste surse sunt la scară mică, pentru producătorii agricoli existând norme clare legate de colectarea deșeurilor de orice tip. Producătorii agricoli, conștienți de legile și sancțiunile existente, au implementat mecanisme eficiente de colectare a deșeurilor. Cele care încă nu făcut acest lucru, pot apela la soluții special create pentru agenții economici, cum este transferul de responsabilitate, care presupune delegarea sarcinii de reciclare către o firmă specializată.
Atunci când deșeurile agricole se prezintă doar sub forma resturilor vegetale, ele se vor descompune. Acesta este principalul motiv pentru care multe persoane nu intervin pentru colectarea și reciclarea lor. Adevărul este însă că, prin eliberarea de gaze în atmosferă, ele nu fac altceva decât să contribuie la poluarea planetei și la disconfortul populației. Gazele emise de acestea ,,se alătură’’ noxelor emanate de vehicule, consecințele fiind devastatoare pentru alte plante, animale și om, bineînțeles.
Cel mai cunoscut efect al deșeurilor, inclusiv al celor agricole, asupra mediului este poluarea. Acest lucru nu înseamnă însă că nu vor avea și alte consecințe, multe dintre ele afectând viața de zi cu zi a populației și nu numai.
2. Deșeurile agricole și efectele lor asupra mediului și omului
La fel ca alte tipuri de reziduuri, și deșeurile vegetale sunt dăunătoare pentru mediul înconjurător, dar și pe pentru om și alte vietăți. Cel mai cunoscut efect este poluarea, însă este important de știut că aceasta este de mai multe feluri.
Ceea ce este esențial de înțeles este că nu deșeurile agricole sau de alt tip sunt nocive, ci lipsa gestionarii corecte a lor. Astfel, iată cum pot afecta mediul și viața pe Pământ:
Poluarea aerului sau a atmosferei. Prin faptul că sunt incorect gestionate, deșeurile agricole lăsate pe câmpuri, în grădini și chiar pe spații publice emană gaz metan, ceea ce va deteriora calitatea aerului, afectând flora, fauna și omenirea.
Poluarea apelor. Deșeurile agricole pot fi atât surse directe, cât și indirecte de poluare a pânzei freatice. Atât resturile vegetale, cât și ambalajele sau alte reziduuri rezultate din operațiunile efectuate asupra terenurilor sunt adesea aruncate în apă, afectând ecosistemul marin, dar și omul care ajunge să nu mai aibă acces la apă potabilă.
Apariția problemelor de sănătate. Poluarea de orice tip rezultată din deșeurile agricole va duce inevitabil la probleme de sănătate pentru oameni. Fie că este vorba despre afecțiuni cauzate de consumul de apă sau alimente contaminate, fie despre inhalarea particulelor și gazelor din aer, tot mai multe persoane se îmbolnăvesc din cauza unei atmosfere poluate și nesănătoase.
Încălzirea globală. Nu în ultimul rând, deșeurile agricole, atunci când nu sunt colectate corespunzător și eliberează gaz metan în atmosferă, contribuie semnificativ la încălzirea globală și la dezastrele naturale asociate acesteia. Astfel, calitatea vieții umane și a faunei are de suferit din cauza schimbărilor climatice care sunt evidente.
Din fericire, există și măsuri de administrare a deșeurilor agricole care pot fi implementate pentru a reduce efectele negative pe care le au asupra mediului și omului. Acestea includ atât gestionarea eficientă, cât și valorificarea resturilor vegetale.
3. Deșeurile agricole – gestionarea acestora și strategiile de reducere
La fel ca alte tipuri de deșeuri, și cele agricole pot fi gestionate astfel încât să nu mai afecteze mediul înconjurător. Beneficiile acestor acțiuni se vor extinde automat și asupra oamenilor și faunei. Măsurile se pot lua atât la scară mică (la nivel de gospodării), cât și la scară mare (industrială). În acest moment, pentru agenții economici și alți operatori există în vigoare legi legate de metodele prin care se poate reduce poluarea.
O particularitate a deșeurilor vegetale este că unele dintre ele pot fi valorificate direct prin luarea unor măsuri simple.
3.1. Deșeuri agricole – metode de gestionare
Gestionarea deșeurilor agricole presupune mai mulți pași. Cei mai importanți sunt:
- colectarea și separarea de alte deșeuri, astfel încât să poată fi valorificate;
- depozitarea, care să fie realizată în containere dedicate și păstrate în locuri special amenajate pentru ele, ferite de precipitații și soare care duc la deteriorarea lor;
- reciclarea, care în cazul marilor producători poate însemna timp și bani investiți;
- tratarea deșeurilor, astfel încât să poată fi valorificate.
Aici pot interveni firmele care oferă consultanță de mediu pentru colectarea și gestionarea eficientă a acestor deșeuri, precum și transferul responsabilității care înseamnă că agricultorii și alți operatori economici pot lăsa în seama specialiștilor raportarea acestora.
Atunci când sunt colectate, selectate și reciclate corect, deșeurile agricole oferă un mare avantaj: pot fi valorificate, contribuind astfel la economia circulară, care a devenit din ce în ce mai importantă în ultimii ani.
3.2. Deșeurile agricole și valorificarea lor
Pentru a putea fi valorificate, anumite tipuri de deșeuri agricole trebuie colectate și transportate separat pentru a fi tratate, putând astfel să fie refolosite sub alte forme. În toate aceste etape, operatorii economici trebuie să respecte legislația de mediu, dar și pe cea a sănătății publice.
În prezent, există metode moderne de valorificare a deșeurilor agricole, astfel încât, de la echipamentele de transport până la cele de tratare, întregul proces va avea un efect minim asupra mediului înconjurător.
Cum pot fi valorificate deșeurile agricole? Una dintre cele mai populare metode este compostarea. Aceasta presupune transformarea a resturilor vegetale și a gunoiului de grajd în fertilizant natural. În acest fel, întreaga planetă va obține trei beneficii majore:
- transformarea reziduurilor vegetale în materie primă;
- refolosirea acestor reziduuri într-un mod în care nu afectează solul prin fertilizare;
- eliminarea treptată a utilizării produselor chimice în agricultură.
Cum mai pot fi valorificate deșeurile agricole? O altă soluție este reprezentată de transformarea lor în biogaz. Prin această metodă, resturile vegetale sunt eliminate în mod eficient prin reciclare.
Gestionarea eficientă a deșeurilor agricole are mai multe beneficii, unul dintre cele mai importante fiind contribuția operatorilor la economia circulară. Acesta este un concept prin care materia primă folosită în obținerea produselor poate fi reciclată sau refolosită cu posibilitatea de a reintra în biosferă fără a avea efecte negative asupra acesteia.
Economia circulară se bazează pe folosirea unor practici de agricultură sustenabilă și prin optimizarea proceselor tehnologice, astfel încât toate acțiunile de prelucrare a solului să aibă efecte negative minime asupra mediului înconjurător. Rezultatul constă în obținerea unor produse mai sănătoase, prin utilizarea fertilizanților naturali obținuți prin compostarea resturilor vegetale, dar și prin reducerea poluării.
În concluzie, deșeurile agricole sunt unele dintre cele mai răspândite tipuri de reziduuri care pot afecta mediul înconjurător. Deși se crede că deșeurile agricole sunt formate doar din resturi vegetale rezultate din culturi, acestea sunt de fapt diverse și pot avea efecte nocive semnificative asupra planetei. Cea mai cunoscută problemă este poluarea, care poate afecta atât atmosfera, cât și apa, având drept consecință diverse boli în rândul populației. Pentru a le evita, gestionarea corectă a deșeurilor agricole este foarte importantă. Aceasta constă în colectarea selectivă a reziduurilor vegetale, depozitarea lor corectă, urmată de reciclare. Ultimul pas poate însemna și transformarea lor în compost sau biogaz, contribuind astfel la economia circulară. Măsurile necesare pot fi implementate de operatorii economici cu sprijinul firmelor specializate, asigurând nu doar o reciclare corectă, ci și conformitatea cu legislația relevantă.
Distribuie