Deșeurile reprezintă o problemă foarte gravă, cu care se confruntă societatea modernă, ele afectând sănătatea oamenilor, dar și pe cea a mediului înconjurător. Statistica a demonstrat faptul că un cetățean al Uniunii Europene produce circa 481 de kg de deșeuri pe an, ceea ce înseamnă cu adevărat foarte mult. Într-adevăr, o parte din aceste deșeuri sunt colectate și reciclate, însă multe dintre ele ajung să polueze solul, apele și aerul. Printre tipurile de deșeuri cu care se confruntă Pământul se numără deșeurile solide, lichide, plasticul, hârtia și cartonul, metalul, sticla și ceramica, deșeurile organice, periculoase, reciclabile și vegetale.
În articolul de mai jos vei descoperi ce sunt deșeurile vegetale, vei afla cum să le colectezi și să le reciclezi, ce înseamnă compostul și care sunt beneficiile lui, precum și unele informații utile despre ce spune legea cu privire la arderea lor.
1. Deșeurile vegetale – Informații generale
Mulți locuitori din zonele rurale, dar și dintre cei care trăiesc în mediul urban, la case, au observat că în grădinile lor se acumulează deșeuri vegetale mai tot timpul anului. Destul de voluminoase, acestea umplu rapid coșurile și pubelele de gunoi, ceea ce ajunge să devină destul de incomod pentru membrii unei familii. Pentru a scăpa de ele trebuie să se apeleze la o remorcă pentru a le duce la groapa de gunoi sau să se regândească întreaga situație în vederea transformării lor în compost. Dacă gospodarul nu are o grădină în care să valorifice compostul, se poate gândi la vânzarea lui în vederea obținerii unei sume de bani destul de substanțiale, ce poate contribui la veniturile familiei.
1.1. Ce sunt deșeurile vegetale
Deșeurile vegetale sunt toate resturile vegetale ce provin, în principal, de la amenajarea grădinii sau a altor spații verzi, printre acestea putând fi enumerate frunze, gazon, ramuri de copaci, rădăcini de arbuști și arbori. În plus, mai pot apărea reziduuri vegetale după diferite proiecte de construcție, terasamente, decopertări de strat vegetal, lucrări agricole de tot felul, asanări, alunecări de teren etc.
1.2. Deșeurile vegetale în Uniunea Europeană
Studiile realizate în acest sens au demonstrat faptul că, în Europa, în 2010, s-au înregistrat între 2 – 4% deșeuri vegetale din totalul de reziduuri existente, pe lângă alte tipuri de deșeuri: din construcție și demolări, din domeniul industrial, minier, electronic și electrotehnic, baterii, ambalaje, pungi de plastic, deșeuri sanitare, haine vechi, mobilă veche etc.
În UE se reciclează o mare parte din deșeuri și se depozitează o cantitate mai mică în zonele special destinate. Proporția deșeurilor reciclate și transformate în compost a crescut de la 31% în 2004 la 41% în 2012. Legislația Uniunii Europene stabilește o directivă cadru privind deșeurile, cu scopul de a preveni generarea deșeurilor, pentru a utiliza ca resursă deșeurile generate și pentru a reduce la minimum cantitatea de deșeuri care ajunge la depozit. Țările din UE pot aborda diferit situația, unele abordări funcționând mai bine decât altele, printre metodele care par să funcționeze numărându-se și creșterea taxelor pentru depozitarea reziduurilor.
Deșeurile vegetale variază în funcție de procesarea lor. Ele sunt generate în mai multe forme și în diferite etape, iar dacă nu sunt eliminate corespunzător, atunci pot avea efecte nocive asupra naturii, mai ales atunci când este vorba despre acele deșeuri care sunt contaminate cu diferite pesticide sau substanțe chimice periculoase. Prin bioconversia deșeurilor vegetale se poate genera energie regenerabilă, acest lucru fiind un mijloc excelent de utilizare a reziduurilor vegetale perisabile. Bioenergia este o sursă promițătoare pentru combaterea problemelor mediului înconjurător.
2. Colectarea și reciclarea deșeurilor vegetale
Colectarea selectivă este foarte importantă pentru mediu, la fel și reciclarea deșeurilor. Este important ca resturile să fie așezate separat și să se recupereze o parte din ele pentru a fi reutilizate pe viitor în diferite forme. Acest proces nu este un simplu moft, ci o necesitate, o rutină a societății moderne, care vrea să trăiască în curățenie perfectă și să transmită generațiilor viitoare un mediu înconjurător verde.
Colectarea selectivă a deșeurilor este esențială, pentru că dacă reziduurile nu sunt selectate și sunt amestecate, atunci reciclabilele vor fi contaminate și vor ajunge la gunoi, chimicalele pătrunzând în sol. Metanul este un gaz obținut în acest mod la groapa de gunoi și este responsabil de problemele pe care le aduce solului, oamenilor și animalelor. De asemenea, colectarea selectivă presupune un cost mai mic al managementului deșeurilor, reducerea consumului iresponsabil de resurse și evitarea amenzilor usturătoare ce pot fi primite de către firmele sau persoanele care nu fac selectarea deșeurilor.
Deșeurile vegetale sunt biodegradabile, așa că trebuie colectate separat și reciclate în curtea casei, într-un colț special amenajat în acest sens, sau la grădini urbane comunitare. Dacă nu va fi posibil, atunci vor fi luate de salubritate ca „fracție umedă”.
2.1. Colectarea deșeurilor vegetale
Deșeurile vegetale sunt biodegradabile și se colectează în recipiente speciale sau în depozite ecologice. Aceste recipiente sunt separate de cele destinate deșeurilor menajere sau de alte tipuri de reziduuri, pentru a putea fi mai ușor de identificat și de colectat, au diferite forme și dimensiuni, fiind fabricate din materiale rezistente.
Cele mai des întâlnite deșeuri vegetale în România sunt gazonul tuns de câteva ori pe an și crengile de arbuști și arbori ce au fost curățate primăvara și toamna, în special.
Din păcate, în grădină este, uneori, nevoie de pesticide și alte substanțe chimice, care ar putea contamina resturile vegetale, iar acest lucru înseamnă că va fi nevoie de colectarea acestora în două moduri.
Deșeurile vegetale care provin de pe terenuri pe care se știe că s-au folosit astfel de substanțe nocive se vor colecta în pubele speciale, negre, acolo unde sunt puse și deșeurile ce nu se pot recicla sau resturile care nu sunt biodegradabile. Deșeurile provenite de pe terenurile unde nu s-au folosit diferite substanțe chimice se vor colecta în pubela maro, acolo unde sunt puse și deșeurile biodegradabile care provin din pregătirea hranei în bucătărie. Astfel, aici vor fi puse fructele, legumele, frunzele și iarba.
Acolo unde nu se are în vedere reciclarea lor pe loc, toate aceste deșeuri pot fi ridicate de o firmă autorizată în acest sens, realitatea fiind diferită de la un județ la altul în România. Cea mai bună soluție este, totuși, să se amenajeze un loc anume în gospodărie, acolo unde să se aibă în vedere transformarea deșeurilor vegetale în compost.
2.2. Reciclarea deșeurilor vegetale
Deșeurile vegetale ce provin din gospodării sau din spațiile verzi ale orașelor sunt tocate și lăsate la compostat într-un tunel pe durata a două până la patru săptămâni. În acest răstimp temperatura trebuie să ajungă până la 70 de grade Celsius, în așa fel încât să distrugă toate microorganismele dăunătoare.
Procesul de compostare poate dura de la 1-3 luni până la 6-7 luni, în funcție de timpul necesar pentru ca unele deșeuri să se descompună, dar și de nivelul de umiditate, de ventilație sau de alți factori care pot influența într-o mai mică sau mai mare măsură tot acest proces. Este important ca gospodarul să aerisească și să vânture compostul ce poate fi utilizat mai târziu ca fertilizator în parcuri, plantații sau grădini. În lipsa oxigenului, procesul folosește microorganismele ce au apărut în mod natural pentru a descompune materia organică și a o transforma în îngrășământ, producând și biogazul ce poate fi transformat în electricitate și căldură.
Pentru reciclarea deșeurilor vegetale, tocătorul de resturi vegetale reprezintă o achiziție deosebit de importantă în orice gospodărie, deoarece ajută proprietarul să facă economie de timp, de bani și de forță fizică. Practic, nu mai este nevoie să se transporte aceste deșeuri la groapa de gunoi, ci vor fi tocate pe loc și, în acest mod, nu vor mai ocupa nici mult loc în pubelă, nemaifiind atât de voluminoase.
Pe piață există tocătoare cu role (acestea rup fibrele, în așa fel încât materialul tocat să se descompună foarte rapid), cu turbină (ideale pentru vegetalele tăiate și depozitate, pentru cele proaspete se poate întâmpla ca echipamentele să se blocheze). Tocătorul de resturi vegetale cu lame (mai zgomotos, necesită căști de protecție auditivă) mărunțește materialele proaspete, echipamentul nefăcând față vegetalelor tăiate și depozitate.
Deșeurile ce pot fi tăiate cu ajutorul acestui dispozitiv important pentru reciclarea vegetalelor sunt:
- crengile de arbori sau pomi fructiferi;
- material de tăiat provenit din tufe ornamentale;
- resturi de plante de înălțimi mici sau mari;
- plante de vară veștejite;
- material tăiat din gardul viu, ca urmare a toaletării acestuia;
- frunzișul.
Crengile mai groase sau trunchiurile mai mici de copaci nu trebuie sub nicio formă să fie introduse în tocător pentru că acest echipament nu va reuși să le toace, fiind mult mai potrivite pentru moto-fierăstrău.
Producerea compostului este benefică pentru orice gospodărie. El îmbunătățește solul, intrând în circuitul naturii. Pentru început gospodarul trebuie să găsească un loc anume în grădină, evident un loc ferit de vânt, care să fie parțial umbros. Compostul trebuie neapărat să fie în contact cu suprafața pământului, nefiind indicată o suprafață din beton sau din plastic.
Pentru producerea compostului există diferite recipiente, indiferent că este vorba despre lăzi deschise cu grilaj, lăzi închise din material plastic sau despre clasica grămadă de compost limitată de scânduri, ce se regăsește în foarte multe gospodării din România. Produsul rezultat trebuie să fie neapărat sfărâmicios, cu un miros profund de pământ de pădure.
Pentru a obține acest rezultat este bine să se amestece material lemnos și deșeuri de grădină umede, în așa fel încât amestecul să nu fie nici prea uscat, nici prea umed. La 2-3 săptămâni distanță trebuie să fie amestecat cu ajutorul unei furci și întors de pe o parte pe alta. Iarba cosită săptămânal poate fi amestecată cu material lemnos tocat și introdusă într-o ladă de compost așezată în grădină, apoi va fi amestecat la fel pentru a preveni formarea unor zone uscate.
Compostul brut este mai vâscos decât cel maturat, conține microorganisme și puțin humus. El va fi aplicat la suprafața solului și nu va fi încorporat. Compostul maturat se formează într-o perioadă mai lungă de timp, de la 1 la 2 ani, și are o granulație mai fină. Are valoare de fertilizare mai scăzută, dar este bogat în auxine care protejează plantele de boli și le accelerează creșterea.
Reciclarea deșeurilor vegetale în vederea obținerii compostului este extrem de importantă, printre beneficiile compostului putând fi amintite după cum urmează:
- revigorarea solurilor sărace;
- creșterea accelerată a plantelor;
- menținerea umidității în sol;
- reciclarea resturilor vegetale;
- neutralizarea ph-ului din sol.
3. Arderea deșeurilor vegetale
Legea 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile sau Legea Compostului interzice arderea frunzelor sau a resturilor vegetale din gospodării. Cei care vor încărca legea sunt pasibili de amenzi usturătoare, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice. Aceste amenzi sunt date de către comisarii Gărzii de Mediu, care controlează activitatea producătorilor și ia măsuri de sancționare pentru nerespectarea legii în vigoare. Se impune, astfel, colectarea crengilor și frunzelor.
Colectarea deșeurilor se poate face, însă, foarte ușor, pentru diferite firme și companii, cu ajutorul unor firme care să preia responsabilitatea transferului lor, conform legii. Astfel, transferul de responsabilitate constă în îndeplinirea anumitor etape: semnarea unui contract în acest sens, raportarea cantității de deșeuri și plata taxelor ce sunt datorate Fondului de Mediu, în cazul nereciclării cantității de ambalaje corespunzătoare, preluarea responsabilității extinse a producătorului, trasabilitatea deșeurilor. În plus, se vor obține următoarele lucruri importante: optimizarea costurilor, conformitatea legislativă, transparența, tratamentul egal.
În concluzie, gestionarea neadecvată a deșeurilor poate duce la poluare, schimbări climatice, o viață nesănătoasă pentru oameni și animale. Deșeurile vegetale pot să reintre în circuitul naturii și să nu mai aglomereze gropile de gunoi ale țării, așa că este vital să se facă puțină cercetare în acest sens și să se ia măsurile cu adevărat esențiale pentru viața planetei.
Surse foto:
ro.pinterest.com
Distribuie
