Problemele ridicate de depozitarea deșeurilor în așa numitele „gropi de gunoi” încep să fie tot mai spinoase pe măsură ce cantitatea resturi municipale și industriale cu diverse proveniențe și calități crește tot mai accentuat. Desigur, eforturile de implementare a colectării selective și a reciclării unei proporții cât mai mari din deșeurile care pot fi refolosite și reintroduse în circuitul economic pot ajuta la reducerea cantității și a diversității compoziției materiilor direcționate către gropile de gunoi sau către depozitele specializate în acest sens.
Totuși, în afara problemelor ridicate de cantitatea și diversitatea deșeurilor, în cazul depozitelor specializate sau a gropilor de gunoi apar și alte probleme cu un potențial poluator, probleme care, la rândul lor, trebuie administrate și neutralizate. Una dintre aceste probleme este apariția levigatului, un subprodus sub formă lichidă al activității generale de depozitare a deșeurilor și care poate fi deosebit de periculos pentru mediul înconjurător dacă procesul formării și circulației acestui lichid nu este controlat și neutralizat prin metode adecvate.
Tocmai levigatul va fi subiectul acestui articol, iar în rândurile următoare vei afla mai multe detalii despre ce este acest compus care apare în special în zonele de depozitare a deșeurilor, cum se poate preveni infiltrarea acestuia în sol și ape și despre măsurile pe care orice administrator al unei zone de depozitare a deșeurilor trebuie să le ia în acest sens.
1. Levigatul – un subprodus al acumulării de deșeuri. Procesul de levigare în gropile de gunoi
Levigatul este un lichid care se formează atunci când apa se infiltrează prin materialele reziduale și este contaminată cu substanțe chimice și alte substanțe nocive. Acest lichid, dacă nu este gestionat corespunzător, poate provoca daune semnificative asupra mediului și poate prezenta riscuri grave pentru sănătatea oamenilor și a animalelor.
Levigatul poate fi generat dintr-o varietate de surse și poate apărea inclusiv în depozitele de deșeuri solide municipale, zonele de depozitare a deșeurilor periculoase și a deșeurilor industriale.
Fenomenul fizico-chimic care conduce la formarea levigatului este determinat de ceea ce, în terminologia de specialitate, este denumită „percolare”. Percolarea implică scurgerea sau trecerea apei care poate proveni din fenomene meteorologice (apa pluvială, apa din condensare datorită diferențelor de temperatură, apa provenită din topirea stratului de gheață sau de zăpadă așternut peste depozitul de deșeuri) sau a altor tipuri de lichide provenite din însăși materia depozitată prin masa deșeurilor dintr-un depozit specific sau dintr-o groapă de gunoi comună. De asemenea, levigatul mai apare și din cauza tasării masei de deșeuri sub propria greutate.
Compoziția levigatului poate varia foarte mult în funcție de tipurile de deșeuri care suferă fenomenul de percolare. Contaminanții obișnuiți găsiți în levigat includ metale grele, compuși anorganici și compuși organici dizolvați sau în suspensie precum și agenți patogeni. Acești contaminanți pot prezenta riscuri grave pentru mediu dacă nu sunt gestionați corespunzător.
Levigatul se poate infiltra în solul și apele subterane din jur, creând poluare și poate prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor și pentru echilibrul natural al ecosistemului, în general. Rezultatele potențiale ale poluării cu levigat pot include contaminarea surselor de apă potabilă, deteriorarea ecosistemelor acvatice și probleme de sănătate pentru cei care intră în contact cu apa contaminată.
În ceea ce privește compoziția chimică a levigatului, analizele efectuate de-a lungul timpului au relevat existența acizilor grași volatili în proporții variabile în funcție de durata de timp în care deșeurile au fost depozitate. Cu cât durata de depozitare este mai mare, cu atât proporția de acizi grași volatili tinde să scadă. De asemenea, alte resturi organice ale levigatului au în compoziție acizi fulvici și materie organică diversă. Astfel, din această compoziție reies indicii asupra modului de tratare a levigatului care, cel puțin inițial, ar trebui să presupună o tratare biologică și apoi intervenția unor procese fizice și chimice.
De asemenea, un alt compus important al levigatului este azotul. Totuși, concentrația de nitrați din levigat este redusă deoarece depozitul de deșeuri este, în general, un mediu anaerob.
În ceea ce privește elementele anorganice din compoziția levigatului, acestea sunt reprezentate de ioni metalici ai plumbului, zincului, fierului și manganului. Acești ioni sunt adesea concentrați în nămolurile de la baza depozitului de deșeuri, nămoluri care pot avea un conținut foarte ridicat de metale grele și care trebuie tratate corespunzător prin metode combinate, chimice și biologice.
2. Levigatul din deșeuri și principalele măsuri de control și prevenire a deversării acestui poluant în mediul înconjurător
Gestionarea levigatului este deosebit de importantă pentru întreprinderile și companiile care operează în industria de gestionare a deșeurilor. Nu numai că gestionarea corectă a levigatului ajută la reducerea riscului de deteriorare a mediului, dar poate ajuta și companiile să evite sancțiunile juridice și financiare costisitoare asociate cu nerespectarea reglementărilor.
Întreprinderile și companiile care operează în industria de gestionare a deșeurilor sunt supuse unei game de reglementări care guvernează gestionarea deșeurilor și prevenirea poluării mediului. Nerespectarea acestor reglementări poate duce la amenzi semnificative și sancțiuni legale. În plus, întreprinderile care sunt considerate responsabile pentru poluarea mediului se pot confrunta cu deteriorarea reputației lor și pierderea afacerii.
Așa cum este deja cunoscut, levigatul se poate infiltra în solul și apele subterane din jur, creând poluare. Prin implementarea unor strategii eficiente de gestionare a levigatului, întreprinderile și companiile pot reduce riscul de deteriorare a mediului și pot proteja sănătatea și siguranța comunităților din apropiere.
Gestionarea eficientă a levigatului poate oferi, de asemenea, beneficii financiare întreprinderilor și companiilor. Prin reducerea riscului de deteriorare a mediului și prin evitarea sancțiunilor legale costisitoare, companiile pot economisi bani și își pot proteja stabilitatea financiară. În plus, implementarea unor strategii eficiente de gestionare a levigatului poate ajuta companiile să-și demonstreze angajamentul față de responsabilitatea față de mediu, care poate fi un instrument de marketing valoros și poate ajuta la atragerea clienților conștienți de mediu.
Desigur, o cale recomandată de urmat pentru companiile care se pot lovi de problemele ridicate de managementul deșeurilor este de a solicita un serviciu de consultanță de mediu de la specialiști în domeniu și de a apela la serviciile de transfer de responsabilitate pentru a identifica în mod corect obligațiile legale care trebuie respectate în acest domeniu tot mai sensibil azi și supus unei atenții tot mai mari din partea autorităților statale competente.
În ceea ce privește levigatul, sunt de interes următorii parametri pe baza cărora se poate adopta o strategie precum și măsuri concrete de tratare și neutralizare a acestui subprodus al depozitelor de deșeuri:
- Cantitatea de levigat prezumată a se forma în depozit
Având în vedere sursele primare de producere a levigatului (și anume apa provenită din umiditatea specifică a deșeurilor și apa provenită din surse externe depozitului) cantitatea acestui lichid poate fi aflată prin estimarea cantității de apă căzute din precipitații și din umiditatea relativă a deșeurilor. Apa, este, în același timp și un factor determinant pentru calitatea levigatului produs prin fenomenul de percolare.
- Natura deșeurilor depozitate
Compoziția levigatului și determinarea măsurilor adecvate de tratare a acestui poluant pot fi determinate prin analiza compoziției deșeurilor depozitate. De regulă, în depozitele municipale, există o varietate mare de tipuri de deșeuri, fapt care conduce la crearea unei compoziții variate a levigatului. În depozitele de deșeuri specifice, cum este cazul deșeurilor industriale, de exemplu, levigatul apărut va avea o compoziție mult mai unitară.
- Schimbarea compoziției levigatului în timp
Compoziția levigatului apărut la gropile de gunoi sau depozitele de deșeuri poate varia în timp, în funcție de durata depozitării sau de vechimea depozitelor. Astfel, concentrația compușilor chimici din masa levigatului este maximă în primii trei-cinci ani de exploatare a depozitului, pentru ca apoi să scadă în timp, desigur, în funcție de substanțele chimice din compoziție. De asemenea, pH-ul levigatului este acid în primii ani de exploatare a depozitului pentru ca apoi, să devină, gradual, ușor bazic.
- Temperatura mediului de depozitare a deșeurilor
Levigatul este influențat la nivelul proceselor chimice și biologice de formare și de temperatura ambientală a mediului în care este amplasat depozitul de deșeuri. Astfel, în perioadele reci, înghețul poate determina o scădere a cantității de levigat apărute, pe când temperaturile ridicate pot favoriza producerea de cantități mai mari de levigat. Este de notat ca temperatura nu are influență asupra formării levigatului la adâncimi mai mari de 15 m în masa de deșeuri.
- Catalizatorii
Oxigenul este un veritabil catalizator al proceselor chimice de reducere și de descompunere aerobă în special în cazul deșeurilor biodegradabile. Astfel, cantitatea de oxigen primită de diversele niveluri de deșeuri depozitate este un factor de influență a calității și compoziției levigatului format în funcție de descompunerea aerobă sau anaerobă care are loc. Depozitele în aer liber vor avea un aport mai mare de oxigen în straturile superioare, pe când depozitele de deșeuri acoperite cu pământ sau cu straturi succesive de alte deșeuri vor suferi fenomene chimice de descompunere anaerobă.
3. Tratare levigat în vederea neutralizării efectelor levigării solului și a apelor
Tratarea și neutralizarea levigatului sunt componente esențiale ale gestionării adecvate a levigatului. Există mai multe procese și instalații care pot fi utilizate pentru tratarea și neutralizarea levigatului, în funcție de compoziția și volumul levigatului.
Scopul principal al tratării levigatului este de a elimina sau neutraliza contaminanții prezenți în levigat. Unii dintre contaminanții obișnuiți găsiți în levigat includ, așa cum s-a menționat deja, metale grele, compuși organici și agenți patogeni. Cele mai comune metode de neutralizare a levigatului includ etape succesive de tratamentul fizic, chimic și biologic.
- Metodele de tratare fizică implică utilizarea unor procese fizice, cum ar fi sedimentarea, coagularea, filtrarea prin osmoză inversă și absorbția, nanofiltrarea, pentru a îndepărta contaminanții grosieri din levigat. De asemenea, tot în gama de metode de tratare fizică pot fi incluse procedee precum evaporarea naturală sau forțată, mixul dintre evaporare și incinerare, precum și stripping-ul.
- Metodele de tratare chimică implică utilizarea de substanțe chimice care presupun favorizarea oxidării pentru a neutraliza sau îndepărta contaminanții. Astfel, se poate recurge la oxidarea cu ozon, cu apă oxigenată, sau o combinație a celor două elemente, precum și oxidarea cu raze UV.
- Metodele de tratare biologică folosesc microorganisme pentru a descompune și degrada contaminanții din levigat. Se pot folosi în acest scop bazinele aerate, biofiltrele, membranele și bioreactoarele.
Pe lângă metodele enumerate, există și câteva instalații care pot fi folosite pentru a facilita tratarea levigatului. Acestea includ sisteme de colectare a levigatului, rezervoare de depozitare a levigatului și stații de tratare a levigatului. Instalațiile specifice necesare pentru tratarea levigatului depind de volumul de levigat generat și de compoziția levigatului.
Una dintre cele mai utilizate instalații pentru tratarea levigatului este stația de tratare a levigatului. Aceste instalații, care pot fi amplasate la depozitul de deșeuri sau în zone diferite, folosesc, de obicei, o combinație de metode de tratare fizică, chimică și biologică. Levigatul tratat și complet neutralizat poate fi apoi evacuat în mediu sau reutilizat în diverse scopuri, cum ar fi irigarea sau diverse procese industriale.
Tratarea și neutralizarea eficientă a levigatului necesită o planificare și o implementare atentă. Întreprinderile și companiile trebuie să evalueze cu atenție compoziția și volumul levigatului lor și să selecteze metode și instalații de tratare adecvate. Nepunerea în aplicare a strategiilor eficiente de tratare a levigatului poate duce la daune grave asupra mediului și la sancțiuni legale.
Prevenirea infiltrării levigatului este o parte esențială a gestionării corecte a levigatului. Pentru a preveni infiltrarea levigatului, întreprinderile și companiile trebuie să implementeze un plan cuprinzător precum și măsuri de control, colectare și tratare a levigatului care este generat.
Una dintre cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea infiltrării levigatului este reducerea la minimum a volumului de levigat generat. Acest lucru poate fi realizat prin controlul strict al sursei, cum ar fi reducerea generării de deșeuri, separarea deșeurilor periculoase și implementarea unor practici eficiente de gestionare a deșeurilor.
O altă măsură importantă pentru prevenirea infiltrării levigatului este asigurarea construcției și exploatării corespunzătoare a celulelor depozitului de deșeuri. Această măsură include instalarea de sisteme adecvate de căptușeală, de sisteme de colectare a levigatului și de sisteme de drenaj pentru a se asigura că levigatul este captat și controlat. Levigatul poate fi colectat cu ajutorul pompării dar se recomandă, în mod ideal, ca procedura de colectare să fie mai ales una bazată de forța gravitațională. Astfel, depozitele de deșeuri trebuie astfel construite încât să fie prevăzute cu o pantă a platformei celulei de depozitare sau să fie realizate deasupra solului pentru a permite o colectare facilă a levigatului în vederea tratării acestuia.
Pe lângă aceste măsuri, întreprinderile din domeniul colectării și depozitării deșeurilor trebuie să practice și programe adecvate de monitorizare și inspecție pentru a se asigura că levigatul este gestionat și controlat corespunzător. Aceasta include prelevarea periodică de probe și analizarea levigatului, a apelor subterane și a apelor de suprafață, precum și inspecția regulată a sistemelor de colectare și tratare a levigatului. De asemenea, responsabilizarea producătorilor de deșeuri este o altă cale care poate contribui în mod semnificativ la reducerea cantității totale de deșeu sau, măcar la colectarea separată a acestora și eficientizarea managementului pe întreg lanțul logistic specific până la destinația finală a acestora în gropile de gunoi sau depozitele speciale. În acest sens serviciile de consultanța de mediu joacă un rol fundamental în sprijinirea actorilor economici menționați alături de transferul de responsabilitate în special în domeniul managementului deșeurilor din ambalaje.
În cele din urmă, prevenirea infiltrării levigatului necesită o abordare cuprinzătoare și integrată. Entitățile angajate în acest domeniu trebuie să lucreze îndeaproape cu profesioniștii în gestionarea deșeurilor și cu agențiile de reglementare pentru a dezvolta și pune în practică strategii eficiente de gestionare a levigatului care să fie capabile să protejeze mediul și sănătatea publică..
Sursa foto: Pixabay.com
Distribuie
