În ultima perioadă, studiile științifice au demonstrat efectul negativ, pe care civilizația umană îl are asupra mediului înconjurător. Dintre numeroasele activități din cadrul economiei, o pondere însemnată în acest sens este înregistrată de diverse tipuri de construcții ridicate pe tot globul. Fie că este vorba despre clădiri rezidențiale (case, blocuri, complexe rezidențiale), fie despre lucrări de infrastructură (poduri, autostrăzi, tuneluri, diguri), ridicarea acestor structuri se face, de cele mai multe ori, într-un mod care afectează elemente ale mediului înconjurător, precum apa, solul, aerul și chiar biodiversitatea naturală.
În articolul de mai jos veți descoperi cum afectează domeniul construcțiilor mediul înconjurător (efectele negative asupra solului, apei, aerului și biodiversității). De asemenea, veți consulta o listă cu principalele metode ce pot fi utilizate pentru diminuarea urmărilor negative, precum și soluțiile actuale discutate la nivel global în acest sens.
1. Impactul clădirilor asupra mediului
După mii de ani în care construcțiile au fost realizate doar pe baza unor principii economice de eficiență, rezistență și costuri minime implicate, în prezent domeniul construcțiilor se află într-o tranziție către luarea unor măsuri bazate nu doar pe elementele anterioare, ci și pe minimizarea efectelor negative asupra mediului înconjurător. Problema este una vitală, pentru că această parte a economiei este una dintre cele mai importante surse de poluare.
Din cauza consumului excesiv de resurse naturale, a elementelor poluante emise în timpul producerii materialelor de construcții și a ridicării structurilor, precum și din cauza emisiilor de dioxid de carbon ce contribuie la efectul de seră, arhitecții, inginerii, proprietarii de firme din domeniu, organele legislative sunt în plin proces de schimbare a paradigmei pentru a lua în calcul și protejarea mediului înconjurător.
1.1. Impactul construcțiilor asupra solului
Efectele negative asupra solului sunt cele mai ușor de identificat, urmările fiind vizibile. Astfel, pentru ridicarea unor structuri este nevoie, de cele mai multe ori, de defrișarea și de excavarea solului pe suprafețe uneori foarte întinse. În acest fel, fertilitatea solului are de suferit, iar eroziunea este accentuată.
Mai mult decât atât, în timpul construcțiilor sunt folosite diverse substanțe chimice care pot contamina solul, uneori la distanțe foarte mari de locul șantierului. Aici este vorba despre pulberi foarte fine, ce sunt duse de vânt, până la zeci de kilometri distanță, urmând a fi încorporate în sol și afectându-l astfel în mod ireversibil.
Un alt mod prin care solul poate fi afectat este industria producătoare de materiale de construcții, una dintre cele mai poluante activități umane. Extragerea materiei prime din cariere afectează suprafețe extinse de sol, de cele mai multe ori aceste zone ieșind din ciclul natural după încheierea extracției.
Urbanizarea este o altă activitate cu urmări negative asupra mediului înconjurător. Orașele moderne acoperă suprafețe impresionante, cu clădiri, șosele, parcări și alte spații betonate sau asfaltate, ce nu permit dezvoltarea firească a naturii. Astfel, impactul urbanizării și efectele sale asupra mediului devin tot mai vizibile și ar trebui ținute sub control pentru a fi păstrat un echilibru.
1.2. Impactul construcțiilor asupra apei
Resursele de apă, atât cele de suprafață, cât și cele subterane, pot fi afectate de către construcții. În primul rând, structurile pot perturba cursurile de apă naturale. Același lucru se înregistrează și în legătură cu apele subterane, ce sunt deranjate de fundațiile construite la mari adâncimi. În al doilea rând, șantierele de construcții sunt surse de ape uzate, cu resturi de materiale de construcție și alte substanțe chimice folosite în domeniu.
Aceste ape uzate ajung în apele de suprafață (râuri, lacuri) sau în pânza freatică, încărcate cu metale grele, nitrați, fenoli și alte substanțe ce ar putea afecta nu doar natura înconjurătoare, ci și persoanele care consumă apa potabilă din sursele poluate.
1.3. Impactul construcțiilor asupra aerului
Aerul poate fi afectat într-un mod foarte grav în urma proceselor tehnologice necesare în ridicarea unor construcții. Printre motivele acestui efect se numără utilizarea unor echipamente ce funcționează pe baza motoarelor cu ardere internă și care elimină în atmosferă gaze cu efect de seră și alte substanțe chimice poluante.
Un alt element negativ este reprezentat de generarea de praf și de pulberi foarte fine în timpul excavării materiei prime, a manipulării materialelor de construcție și, în special, în timpul demolării vechilor construcții. Praful emis conține particule mici din beton, dar și substanțe toxice, precum azbestul, care ar putea fi inhalate de către oameni și animale, ducând la apariția unor boli grave.
De asemenea, o urmare negativă este înregistrată și din cauza folosirii pe șantiere a unor materiale ce conțin compuși volatili organici. Astfel, vopselele, adezivii, solvenții și alte materiale pot emite astfel de compuși în atmosferă, ajungând să afecteze mediul înconjurător.
1.4. Impactul construcțiilor asupra biodiversității
Biodiversitatea depinde de un lanț ce trebuie să funcționeze ireproșabil. Dacă una dintre verigi este ruptă, întreg lanțul poate suferi, uneori, în mod ireversibil. Construcțiile reușesc de multe ori să intervină în cadrul biodiversității. De exemplu, pentru ridicarea unor structuri este necesară eliminarea peisajului natural, în acest mod fiind afectate flora și fauna.
Un efect negativ și surprinzător este legat de existența autostrăzilor ce împiedică migrațiile animalelor terestre. Studiile au demonstrat că, din pricina acestor adevărate bariere, multe specii de mamifere nu mai reușesc să-și ducă viața în mod normal.
2. Metode de reducere a efectelor construcțiilor asupra mediului
Domeniul construcțiilor poate fi influențat într-un mod pozitiv de câteva elemente care ar contribui simțitor la reducerea efectelor construcțiilor asupra mediului înconjurător. Astfel, pot fi utilizate materiale de construcții durabile și ecologice (cu amprentă de carbon redusă, ușor reciclabile sau regenerabile), poate fi realizată o gestionare adecvată a deșeurilor de pe șantiere, se pot aplica principii pentru realizarea unor construcții verzi și certificare ecologică și se face o planificare urbană durabilă. Importante sunt și obținerea unei eficiențe energetice maxime și folosirea energiilor regenerabile în vederea reducerii emisiilor de carbon.
2.1. Reducerea efectelor construcțiilor asupra mediului prin proiectare inteligentă
Eforturile în direcția protejării mediului înconjurător trebuie să fie făcute încă din stadiul proiectării. Arhitecții, împreună cu specialiștii în mediul înconjurător, pot elabora proiecte și tehnologii care să reducă efectele negative în mod evident sau chiar până la atingerea neutralității totale. Printre măsurile ce pot fi luate în acest sens se numără:
- Proiectarea eficientă a clădirilor în vederea maximizării eficienței energetice și a utilizării resurselor într-un mod cât mai complet. În această direcție se pot folosi optimizarea orientării clădirii pentru a beneficia de lumina naturală și de căldura solară, utilizarea unor materiale de construcții cu caracter izolator și folosirea apei de ploaie pentru diverse nevoi.
- Tehnologiile și soluțiile inovatoare pot contribui la reducerea efectelor negative. Panourile solare și cele fotovoltaice pot fi plasate pe toate tipurile de clădiri, reducându-se, astfel, consumul de energie din resurse neregenerabile. Iluminarea cu LED completată de senzori de mișcare pot duce la economisirea de energie, iar materialele de construcție moderne cu amprentă de carbon redusă pot duce la micșorarea efectului de seră.
- Designul durabil al infrastructurii urbane. Proiectarea străzilor și a rețelelor de transport trebuie să fie făcută în așa fel încât să se promoveze transportul public, utilizarea bicicletelor și mersul pe jos. De asemenea, în cadrul orașelor trebuie să fie integrate spații verzi vaste, sub forma parcurilor, grădinilor verticale și a acoperișurilor verzi.
2.2. Reducerea efectelor construcțiilor asupra mediului prin aplicarea unor tehnici specifice
Domeniul construcțiilor poate fi transformat într-unul prietenos cu mediul înconjurător prin folosirea unor tehnici care să evite afectarea solului, apei, aerului și biodiversității. De exemplu, în ceea ce privește prima problemă, cea a solului, este obligatorie efectuarea unei evaluări adecvate, înainte de începerea construcției.
Proiectul trebuie să prevadă măsuri de protecție ce pot fi implementate cu ușurință, folosirea unor tehnici de control a eroziunii și promovarea regenerării solului prin utilizarea de materiale organice. Etapa aceasta este, de altfel, și una obligatorie, legile prevăzând necesitatea obținerii unor aprobări din partea instituțiilor statului. Firmele de construcție pot apela la servicii de consultanță de mediu în vederea întocmirii întregii documentații înainte de debutul proiectului.
Protejarea resurselor de apă se poate face și în domeniul construcțiilor, prin folosirea unor tehnici specifice. Astfel, apele uzate trebuie tratate în mod adecvat prin sedimentare sau filtrare, înainte ca acestea să fie deversate în natură. De asemenea, în cazul în care cursurile de apă sunt modificate din pricina unor construcții, precum diguri, baraje, poduri, se vor face studii care să surprindă modalitatea în care este afectat mediul înconjurător și ce măsuri trebuie să fie luate pentru a se evita urmările.
Aerul poate fi poluat cu ușurință de către întreg lanțul construcțiilor. Rezolvarea problemei se poate face prin folosirea unor tehnologii mai puțin poluante în producerea materialului de construcție și în ridicarea structurilor. Cea mai mare atenție trebuie să fie acordată prafului și particulelor fine, ce rămân în suspensie în aer pentru perioade lungi de timp. Astfel, se pot folosi dispozitive și sisteme eficiente de colectare a prafului și folosirea unor metode umede de producție în detrimentul celor uscate.
Biodiversitatea poate fi protejată prin aplicarea unor eforturi în direcția selectării amplasamentului construcțiilor în așa fel încât să nu deranjeze natura. În cazul în care sunt identificate specii valoroase de plante și animale, se va alege alt amplasament sau se vor aplica alte măsuri în vederea protejării. De exemplu, dacă autostrada împiedică migrația naturală a unor animale, cum ar fi urșii și lupii, se pot construi poduri speciale verzi, ca zone de trecere pentru aceste viețuitoare.
3.Soluții actuale globale cu privire la reducerea impactului clădirilor asupra mediului
Studiile recente au arătat că arhitecții și urbaniștii din țări de pe întreg globul sunt preocupați de stabilirea unor direcții care să permită reducerea efectelor negative ale construcțiilor asupra naturii. Astfel, pentru viitor au fost trasate câteva tendințe esențiale în acest sens:
- Sustenabilitatea este una dintre direcțiile primordiale, urmărite în țările civilizate ale lumii, inclusiv în România. De exemplu, Uniunea Europeană dorește ca până în anul 2050 să atingă o neutralitate din punct de vedere climatic prin reducerea semnificativă a emisiilor de carbon în faza de construcție și în funcționarea ulterioară a clădirii.
- Conceptul Net Zero este legat de dezvoltarea unor tipuri de clădiri ce presupun costuri reduse de carbon. În toate etapele, trebuie să fie consumată cât mai puțină energie, ajungându-se pe cât posibil la stadiul în care o clădire finalizată nu doar că nu emite carbon, ci, din contră, îl captează.
- Managementul deșeurilor trebuie să fie regândit. Dacă în trecut materialele nefolosite ajungeau la groapa de gunoi, în prezent se urmărește reducerea sau chiar aducerea la zero a acestora. Firmele care lucrează în domeniu și generează astfel de deșeuri pot apela la transferul de responsabilitate, scăpând în totalitate de această preocupare ce ar putea să le afecteze activitatea obișnuită. Apelând la astfel de servicii, întreg demersul va fi bine pus la punct, pornind de la consultanță de mediu și până la gestionarea eficientă a deșeurilor.
- Clădirile ca parte a mediului reprezintă o direcție din ce în ce mai urmărită. Astfel, elemente ale mediului înconjurător (lumina, căldura solară, umbra, vântul, apa de ploaie, energia geotermală) pot fi folosite pentru eficiența clădirii și confortul ocupanților.
- Reutilizarea clădirilor în locul demolării este o metodă la îndemână pentru evitarea unor urmări negative asupra mediului înconjurător. Chiar dacă este necesară o renovare și reutilare în vederea îndeplinirii noului scop, această metodă presupune mai puține materiale decât demolarea și reconstruirea unei clădiri întregi.
- Regenerarea urbană este acea activitate prin care spațiile rezidențiale degradate, existente în majoritatea marilor orașe ale lumii, sunt reînnoite și îmbunătățite într-un mod prietenos cu mediul înconjurător.
- Materialele viitorului sunt acele elemente care le pot înlocui pe cele prezente, oferind o eficiență termică sporită, dar și o emisie redusă de materiale poluante. Surprinzător în această categorie sunt cuprinse și elemente tradiționale, precum paie, lemn, argilă, bambus, cânepă, lână. Toate aceste materiale sunt mult mai prietenoase cu mediul și oferă rezultate mai bune, uneori, decât materialele clasice (betonul sau cărămida).
În concluzie, urmările negative ale construcțiilor asupra mediului înconjurător pot fi rezolvate fără a face rabat de calitate, prin folosirea noilor tehnologii, împreună cu elemente tradiționale, care și-au dovedit valoarea de-a lungul timpului.
Surse foto: unsplash.com
Distribuie
