Mulți operatori economici au aflat despre Directiva SUP din știri, în 2021, când interdicțiile au intrat în vigoare. Problema e că știrile s-au oprit la lista produselor interzise și au omis aproape complet ce urmează după: obiectivele de reducere progresivă, obligațiile de raportare la Administrația Fondului pentru Mediu și termenele care continuă să curgă până în 2030. Dacă afacerea ta introduce pe piață ambalaje sau produse din plastic, conformitatea nu s-a încheiat în septembrie 2021. Abia a început.
Articolele existente despre Directiva SUP tratează subiectul ca pe un eveniment trecut. Realitatea e că OG 6/2021, actul normativ care transpune directiva în România, a fost consolidat și actualizat, iar Legea nr. 150/2025 a extins lista obligațiilor. Operatorii care nu urmăresc aceste modificări riscă să fie în afara conformității fără să știe.
Acest ghid acoperă ce produse sunt vizate, ce trebuie să faci concret în funcție de categoria de produs, ce raportezi la AFM și până când, și unde se află România față de obiectivele europene.
Rezumat
- Directiva SUP vizează produsele din plastic de unică folosință cel mai frecvent găsite pe plajele europene – cele 10 categorii de produse SUP reprezintă 70 la sută din totalul deșeurilor marine din UE, conform Comisiei Europene.
- OG 6/2021 transpune directiva în România cu obligații diferențiate pe categorii de produs – unele produse sunt interzise complet, altele au obiective de reducere progresivă, altele au cerințe de design sau de marcare.
- Obiectivele de reducere sunt exprimate în procente față de 2022 – 5 la sută în 2023, 10 la sută în 2024, 15 la sută în 2025 și 20 la sută în 2026, cu raportare anuală la AFM.
- Termenul pentru sticlele PET cu dopuri atașate a intrat în vigoare în iulie 2024 – producătorii de băuturi răcoritoare în recipiente sub 3 litri trebuie să respecte cerința de design privind capacele.
- România a primit notificări de infringement pentru implementarea incompletă a directivei – un semnal că autoritățile europene urmăresc conformitatea statelor membre, nu doar a operatorilor economici.
Ghid rapid – Directiva SUP
Întrebare | Răspuns |
Ce înseamnă SUP? | Single-Use Plastics – plastic de unică folosință |
Care e actul normativ în România? | OG 6/2021, consolidată și actualizată prin Legea 150/2025 |
De când sunt interzise produsele SUP? | Din 2 septembrie 2021 în România |
Ce obiectiv de reducere există pentru 2026? | 20 la sută față de cantitățile introduse pe piață în 2022 |
Când trebuie raportate cantitățile la AFM? | Până la 25 februarie a anului următor (sticle) sau 30 aprilie |
Ce obiectiv de colectare există pentru sticlele PET? | 77 la sută până în 2025, 90 la sută până în 2029 |
Ce conținut de plastic reciclat se cere în PET-uri? | 25 la sută până în 2025, 30 la sută până în 2030 |
Cine controlează respectarea OG 6/2021? | Garda de Mediu și Administrația Fondului pentru Mediu |
Ce este Directiva SUP și de ce a apărut?
Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului, adoptată pe 5 iunie 2019, răspunde unui fapt documentat: produsele din plastic de unică folosință reprezintă 60-95 la sută din totalul deșeurilor marine la nivel global, conform mai multor studii publicate în Marine Pollution Bulletin (Schnurr et al., 2018). Cele 10 categorii de produse SUP cel mai frecvent găsite pe plajele europene, alături de uneltele de pescuit, reprezintă 70 la sută din totalul deșeurilor marine din UE (Comisia Europeană, 2019).
Logica directivei e simplă: pentru produsele la care există alternative mai durabile și la prețuri accesibile, interdicția directă e mai eficientă decât taxarea sau educația. Pentru produsele fără alternativă imediată, directiva impune obiective de reducere progresivă și cerințe de design care să faciliteze reciclarea.
Aproximativ jumătate din totalul deșeurilor marine găsite pe plajele europene sunt, ca număr, articole din plastic de unică folosință (Ministerul Mediului, 2021). Cifra e importantă pentru că justifică abordarea diferențiată a directivei: nu toate produsele din plastic sunt tratate la fel, ci în funcție de frecvența cu care ajung în mediu și de disponibilitatea alternativelor.
Un aspect mai puțin discutat: directiva vizează și produsele fabricate din plastic oxo-degradabil – un tip de plastic care se fragmentează în microplastice sub acțiunea luminii sau căldurii, fără să fie biodegradabil efectiv. Aceste produse sunt interzise complet, indiferent de categoria din care fac parte.
Produsele vizate: ce e interzis și ce e doar reglementat
Cea mai frecventă confuzie în rândul operatorilor economici: Directiva SUP nu interzice tot plasticul de unică folosință. Ea creează trei categorii distincte de tratament, iar a le confunda poate duce fie la costuri inutile, fie la neconformitate.
Produse complet interzise (din 2 septembrie 2021 în România)
Acestea sunt produsele pentru care există alternative accesibile pe piață și care nu mai pot fi introduse pe piață sau comercializate:
- Bețișoare pentru urechi din plastic
- Tacâmuri de unică folosință: furculițe, cuțite, linguri, bețișoare pentru mâncare
- Farfurii de unică folosință din plastic
- Paie pentru băuturi din plastic
- Agitatoare pentru băuturi din plastic
- Bețe pentru baloane din plastic
- Recipiente pentru alimente din polistiren expandat
- Recipiente pentru băuturi din polistiren expandat, inclusiv capacele și dopurile
- Pahare pentru băuturi din polistiren expandat, inclusiv capacele și dopurile
- Produse fabricate din plastic oxo-degradabil
Interdicția se aplică introducerii pe piață, nu stocurilor existente la data intrării în vigoare. Un operator care mai avea stocuri de tacâmuri din plastic la 2 septembrie 2021 nu putea să le mai comercializeze după acea dată.
Produse cu obligații de reducere a consumului
Pahare pentru băuturi din plastic (altele decât cele din polistiren expandat) și recipiente pentru alimente din plastic intră în această categorie. Nu sunt interzise, dar producătorii și importatorii trebuie să reducă progresiv cantitățile introduse pe piață față de 2022.
Produse cu cerințe de design și marcare
Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, absorbantele igienice, tampoanele și aplicatoarele de tampoane, șervețelele umede, baloanele și filtrele de țigări intră în această categorie. Cerințele variază: unele necesită dopuri atașate de recipient, altele trebuie să poarte marcaje specifice despre gestionarea deșeurilor.
Obligațiile concrete pe categorii de produs conform OG 6/2021
OG 6/2021 transpune directiva europeană în legislația românească și stabilește un sistem de obligații diferențiate. Înțelegerea acestui sistem e mai utilă decât memorarea listei de produse interzise, pentru că obligațiile continuă să se aplice și după 2021.
Responsabilitatea extinsă a producătorului
Producătorii și importatorii de produse SUP care nu sunt interzise complet intră sub incidența principiului responsabilității extinse a producătorului. Concret, asta înseamnă că trebuie să acopere costurile de colectare, transport și tratare a deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv costurile de curățare a spațiilor publice.
Mecanismul practic: operatorii economici pot îndeplini aceste obligații fie direct, fie prin transfer de responsabilitate către un OIREP (Organizație care Implementează Responsabilitatea Extinsă a Producătorului) autorizat. Transferul de responsabilitate nu elimină obligația de raportare, ci o simplifică – consultanța de mediu poate fi un prim pas util înainte de a începe procesul de transfer de responsabilitate.
Obligații de sensibilizare a consumatorilor
Pentru anumite categorii de produse – pahare pentru băuturi, recipiente pentru alimente, absorbante igienice, tampoane, șervețele umede, baloane și filtre de țigări – producătorii trebuie să asigure că produsele poartă marcaje vizibile despre:
- Prezența plasticului în produs
- Efectele negative ale aruncării necorespunzătoare asupra mediului
- Modalitățile adecvate de gestionare a deșeurilor
Marcajele trebuie să fie clare, lizibile și să nu poată fi șterse. Formatul exact al marcajelor a fost stabilit prin regulamente de punere în aplicare ale Comisiei Europene.
Sursa foto: Magnific.com
Obiectivele de reducere și raportarea la AFM
Aceasta e secțiunea pe care cele mai multe articole despre Directiva SUP o omit complet. Interdicțiile din 2021 au fost evenimentul vizibil. Obiectivele de reducere progresivă sunt obligația continuă, mai puțin spectaculoasă, dar la fel de obligatorie.
Obiectivele de reducere pentru pahare și recipiente din plastic
Producătorii și importatorii de pahare pentru băuturi din plastic și recipiente pentru alimente din plastic trebuie să reducă cantitățile introduse pe piață față de cantitățile din 2022, conform următorului calendar:
An | Reducere față de 2022 | Termen raportare AFM |
2023 | 5 la sută | 25 februarie 2024 |
2024 | 10 la sută | 25 februarie 2025 |
2025 | 15 la sută | 25 februarie 2026 |
2026 | 20 la sută | 25 februarie 2027 |
Raportarea anuală la AFM include cantitățile introduse pe piață în anul de referință și măsurile adoptate pentru atingerea țintelor de reducere. Lipsa raportării sau raportarea incompletă constituie contravenție.
Ce înseamnă practic „reducere față de 2022″
Dacă în 2022 ai introdus pe piață 100 de tone de pahare din plastic, în 2026 nu poți introduce mai mult de 80 de tone. Reducerea se calculează în greutate, nu în număr de unități. Asta înseamnă că trecerea la pahare mai ușoare nu rezolvă automat problema dacă volumul total rămâne același.
Un aspect care generează confuzie: obligația de reducere se aplică producătorilor și importatorilor, nu distribuitorilor sau comercianților. Dacă ești retailer care cumpără pahare din plastic de la un producător român, obligația de raportare revine producătorului, nu ție. Dacă ești importator care aduce pahare din afara UE, obligația îți revine ție.
Cerințele de design: dopurile atașate și conținutul de plastic reciclat
Iulie 2024 a adus o cerință nouă care a trecut aproape neobservată în presa de *business* românească: producătorii de sticle pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri trebuie să pună pe piață doar recipiente cu dopurile atașate de recipient.
Cerința dopurilor atașate
Logica e simplă: dopurile de plastic sunt printre cele mai frecvente deșeuri găsite pe plaje. Dacă dopul rămâne atașat de sticlă, ajunge la reciclare împreună cu aceasta, nu separat în mediu. Cerința se aplică sticlelor PET, sticlelor de lapte și oricărui alt recipient pentru băuturi sub 3 litri.
Producătorii de băuturi răcoritoare au trebuit să modifice designul capacelor sau să schimbe furnizorii de ambalaje. Euronews România a raportat în 2024 că această cerință a generat costuri suplimentare pentru producătorii mici, care nu aveau capacitatea de a absorbi rapid schimbarea de design (Euronews România, 2024).
Obiectivele de conținut reciclat în sticlele PET
Directiva SUP stabilește și obiective privind conținutul de plastic reciclat în sticlele pentru băuturi:
- 25 la sută plastic reciclat în sticlele PET până în 2025
- 30 la sută plastic reciclat în toate sticlele pentru băuturi până în 2030
Aceste obiective se aplică producătorilor de ambalaje, nu producătorilor de băuturi. Dacă ești producător de băuturi care cumpără sticle PET de la un furnizor, responsabilitatea respectării conținutului de reciclat revine furnizorului de ambalaje.
Obiectivele de colectare separată pentru sticlele PET
Directiva stabilește un obiectiv de colectare separată de 77 la sută din sticlele de plastic SUP până în 2025 și de 90 la sută până în 2029 (EUR-Lex, 2019). Aceste obiective se referă la sistemul de colectare la nivel național, nu la obligații individuale ale operatorilor economici. Totuși, operatorii care introduc sticle PET pe piață contribuie la finanțarea sistemului de colectare prin mecanismele de responsabilitate extinsă a producătorului.
România și infringement-ul european: unde suntem în 2026
România a transpus Directiva SUP cu întârziere. Termenul european era 3 iulie 2021; OG 6/2021 a intrat în vigoare pe 2 septembrie 2021, cu aproape două luni întârziere. Această întârziere a declanșat o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.
Dar problema nu s-a oprit la transpunere. Euronews România a raportat în 2025 că România a primit o nouă atenționare din partea Comisiei Europene pentru implementarea incompletă a directivei – ambalajele din plastic ar fi trebuit eliminate de mai mulți ani, iar obiectivele de colectare nu erau atinse (Euronews România, 2025).
Contextul mai larg: doar o cincime din deșeurile din plastic este reciclată în România, conform datelor RETIM Ecologic Service (RETIM, 2020). Asta înseamnă că obiectivele de colectare de 77 la sută și 90 la sută pentru sticlele PET reprezintă o schimbare structurală majoră față de situația actuală, nu o ajustare marginală.
Procedurile de infringement nu afectează direct operatorii economici individuali, dar semnalează că presiunea de conformitate va crește. Statele membre care nu ating obiectivele directivei sunt obligate să accelereze implementarea, ceea ce se traduce în controale mai frecvente și sancțiuni mai consistente la nivel național.
Un studiu publicat în 2023 (Kiessling et al., 2023) arată că datele de monitorizare a deșeurilor de pe plaje nu indică o reducere definitivă a produselor interzise după intrarea în vigoare a directivei. Autorii subliniază că interdicțiile legislative sunt necesare, dar insuficiente fără sisteme de colectare funcționale și educație a consumatorilor.
Ce înseamnă Legea nr. 150/2025 pentru operatorii economici
Legea nr. 150/2025, publicată în Monitorul Oficial, extinde și clarifică obligațiile din OG 6/2021. Operatorii economici care s-au conformat cu cerințele din 2021 trebuie să verifice dacă produsele lor intră sub incidența noilor prevederi.
Principalele direcții ale Legii 150/2025:
- Extinderea listei produselor care intră sub incidența cerințelor de marcare
- Clarificarea obligațiilor privind acoperirea costurilor de curățare a spațiilor publice
- Cerințe suplimentare privind introducerea pe piață a anumitor categorii de produse
Acțiunea practică pentru orice operator economic care introduce pe piață produse din plastic: verificarea periodică a formei consolidate a OG 6/2021, disponibilă pe site-ul Ministerului Economiei. Forma consolidată include toate modificările ulterioare și e documentul de referință pentru conformitate.
Dacă afacerea ta transferă responsabilitatea prin intermediul unui OIREP, acesta trebuie să acopere și obligațiile introduse prin modificările legislative ulterioare. Un contract de transfer de responsabilitate semnat în 2021 poate să nu acopere automat obligațiile introduse prin Legea 150/2025.
Conformitatea cu Directiva SUP nu e un eveniment punctual. E un proces continuu, cu termene anuale de raportare, obiective care cresc progresiv și un cadru legislativ care continuă să evolueze. Operatorii care tratează subiectul ca pe ceva rezolvat în 2021 sunt, cel mai probabil, deja în urmă. Apelează cu încredere la serviciile de consultanță de mediu și asigură-te că afacerea ta este conformă cu toate reglementările de mediu.
Surse și referințe
- Comisia Europeană. Single-use plastics – Environment. 2019. https://environment.ec.europa.eu/topics/plastics/single-use-plastics_en
- EUR-Lex. Materiale plastice de unică folosință – combaterea impactului asupra mediului înconjurător. Directiva (UE) 2019/904. https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/single-use-plastics-fighting-the-impact-on-the-environment.html
- Ministerul Economiei. OG nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului – forma consolidată. 2026. https://economie.gov.ro/wp-content/uploads/2026/03/OG-nr-6-2021-forma-consolidata.pdf
- Schnurr, R.E. et al. Reducing marine pollution from single-use plastics (SUPs): a review. Marine Pollution Bulletin, 137, 2018. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0025326X18307033
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Broșură de informare – Directiva 904/2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. 2021. https://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Brosura_de_informare-Directiva_904-2019_privind_reducerea_impactului_anumitor_produse_din_plastic_asupra_mediului.pdf
- What potential does the EU Single-Use Plastics Directive have for reducing plastic pollution at coastlines and riversides? An evaluation based on citizen science data, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37044029/
Experiențe din comunitate
- Euronews România. România, nou infringement – ambalajele din plastic ar fi trebuit eliminate de acum patru ani. YouTube, 2025. https://www.youtube.com/watch?v=OPiuBeVrUps
- Euronews România. Directivă UE: Capacele sticlelor de plastic, doar cu dopuri atașate – reportaj despre cerința de design intrată în vigoare în iulie 2024. YouTube, 2024. https://www.youtube.com/watch?v=Ww6KuH8zcOk
- RETIM Ecologic Service SA. Colectare separată plastic – date despre rata de reciclare a plasticului în România. YouTube, 2020. https://www.youtube.com/watch?v=5kC_orORtDU
Distribuie