Principiul „Zero deșeuri” respectă câteva criterii bine determinate: reducerea generării deșeurilor, compostarea, reutilizarea sau reciclarea deșeurilor generate.
Practicile „zero deșeuri” pot crea multe beneficii, cum ar fi îmbunătățirea relațiilor în cadrul comunității, stimularea economiei locale și economisirea de energie, apă și alte resurse.
Repararea și reutilizarea obiectelor vă poate ajuta să generați mai multe locuri de muncă și să economisiți resursele Terrei, pe lângă propriii bani, diminuând, în același timp, la minimum emisiile de gaze cu efect de seră.
1. Scurt istoric al mișcării „Zero deșeuri”
Ce este Zero Waste?
Mișcarea „Zero deșeuri” datează din anii 1970, termenul în cauză fiind consacrat de chimistul Paul Palmer, primul care a folosit această sintagmă într-un discurs public.
Cu toate acestea, paternitatea conceptului nu aparține unei singure persoane. Conceptul a reprezentat punctul culminant al diferitelor idei, evenimente sociale, mișcări politice și eforturi ale mai multor organizații și indivizi preocupați de priblemele ecologice crescânde ale epocii moderne, cauzate de stilul de viață consumerist și de dezvoltarea industriei și tehnologiei.
Multe lucruri, evenimente, acțiuni care au modelat mișcarea zero deșeuri au avut loc simultan în locuri diferite de pe glob. Așadar, cronologia istoricului „Zero deșeuri” nu este una liniară. Cu toate acestea, unele nume și evenimente ies în evidență și vor fi menționate în articolul de mai jos.
Probabil ați auzit vechea zicală „reduceți, reutilizați, reciclați”.
Conceptul zero deșeuri se referă la strategii și principii care previn crearea de deșeuri și conservă materiile prime prin producție și consum sustenabil. De aici s-a născut principiul celor 3R: „Reduce, Reuse, Recycle” (redu, refolosește, reciclează).
Deși aceasta a fost o piatră de temelie a sustenabilității, există un cadru mai actualizat care poate ajuta consumatorii să depună eforturi pentru un stil de viață fără deșeuri. Zero-waste se referă la principiile de minimizare a producției de deșeuri cât mai mult posibil. Béa Johnson de la Zero Waste Home redenumește cadrul acestei tendințe, cei 5R:„ refuse, reduce, reuse, recycle, and rot” (refuză, redu, reutilizează, reciclează, degradează).
În realitate, înainte de creșterea producției de plastic, la mijlocul secolului al XX-lea, mulți oameni au urmat în mod natural o abordare fără deșeuri. Dar dependența umană de plastic, un material care nu se descompune ușor, ne-a lăsat o moștenire grea: gropi de gunoi și oceane pline de reziduuri.
Ideea zero-deșeuri este de a produce o cantitate cât mai redusă de deșeuri, pentru început. Apoi, pentru orice deșeu generat, omenirea trebuie să-și asume răspunderea compostând, reutilizând și/sau reciclând.
Mișcarea „Zero deșeuri” s-a amplificat în anii 2000, odată cu o mai bună conștientizare a problemelor de mediu din partea societății, și de atunci, ea continuă să se dezvolte.
Aplicând principiul „zero deșeuri”, în sectorul de gestionare a deșeurilor, se pot reduce emisiile totale de GES cu aproximativ 84%, potrivit unui raport al Alianței Globale pentru Alternative la Incinerator (GAIA), citat de site-ul oficial al World Economic Forum. Aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 1,4 miliarde de tone a emisiilor, echivalent cu interzicerea tuturor autovehiculelor din SUA de pe drumurile publice, timp de un an.
Același raport a mai constatat că, prin compostare, în special metanul este redus în mod drastic – gaz semnificativ mai puternic prin nocivitate decât dioxidul de carbon. Colectarea și tratarea separată la sursă a deșeurilor organice, împreună cu recuperarea mecanică și tratamentele biologice ale deșeurilor reziduale și acoperirea depozitelor de deșeuri biologice active pot reduce emisiile de metan cu 95% în medie, arată raportul.
- Alimentele reprezintă cea mai mare componentă a deșeurilor depozitate, aproximativ un sfert din cantitatea totală. Aproximativ 146 de milioane de tone de deșeuri ajung în gropile de gunoi numai în SUA, în fiecare an. Deoarece risipa alimentară generează emisii dăunătoare de metan în gropile de gunoi, consumatorii care se concentrează pe politica „Zero deșeuri” își pot reduce risipa alimentară la sursă printr-o planificare atentă și responsabilă, cumpărând doar ceea ce au nevoie. Mâncarea suplimentară poate fi donată, în timp ce resturile de mâncare, cum ar fi cojile de lămâie sau coaja de ceapă, pot fi reutilizate sau pot fi compostate.
- Producția de îmbrăcăminte necesită 79 de miliarde de metri cubi de apă pe an.
- Deșeurile electronice la nivel global au ajuns la 53,6 milioane de tone între 2010 și 2019.
- Reciclarea produce de aproximativ nouă ori mai multe locuri de muncă decât eliminarea gropilor de gunoi.
Compostarea produce aproximativ dublul cantității de locuri de muncă pe care le necesită eliminarea gropilor de gunoi.
2. Beneficii și motive pentru aplicarea principiilor „Zero Waste”
Repararea și reutilizarea obiectelor, reciclarea, compostarea și refuzul achiziționării în exces a diferitelor produse de care nu aveți nevoie vor aduce multe beneficii mediului și dumneavoastră. Aceste acțiuni vă pot economisi banii proprii și chiar genera mai multe locuri de muncă pentru economiile locale, în comparație cu eliminarea convențională, economisind totodată resursele Pământului, reducând la minimum emisiile de gaze cu efect de seră și îmbunătățind relațiile în cadrul comunităților.
2.1. Îmbunătățirea relațiilor în comunitate
De la conectarea cu fermierii care vă cultivă hrana, până la redistribuirea bunurilor în exces într-o comunitate, o existență cu mai puține deșeuri poate consolida relațiile și echitatea socială în cadrul comunităților.
De exemplu, numărul tot mai mare de persoane care se alătură unor grupuri locale, cu acțiuni îndreptate în acest sens, pot împrumuta și schimba articole, în loc să cumpere unele noi. Organizațiile pot accepta articole donate, precum mobilierul și îmbrăcămintea, și le pot oferi persoanelor care au nevoie.
Grupurile pot prelua surplusul de hrană pentru a-l redistribui celor care au nevoie, iar comunitățile pot lucra împreună pentru a composta hrana suplimentară necesară la fertilizarea grădinilor și terenurilor agricole.
Oamenii pot sprijini economiile locale cheltuindu-și banii la magazinele locale special organizate, de unde pot cumpăra alimente vrac, venind cu propriile recipiente, în loc să cumpere mai multe produse în ambalaje de plastic, de la magazinele alimentare convenționale.
2.2. Economisiți energie și apă
Obținerea de alimente în cantitate cât mai mare, fabricarea diferitelor tehnologii sau a produselor alimentare, pentru a satisface cererea într-o cultură de uzură necesită cantități mari de energie și apă.
Numai agricultura necesită 80% din întreaga cantitate de apă utilizată în SUA, iar produsele de origine animală necesită cea mai mare cantitate de apă. Risipirea alimentelor înseamnă energia și apa investite în creșterea, producerea, transportul, stocarea și vânzarea alimentelor care sunt irosite.
Este nevoie de aproximativ 3.000 de galoane de apă pentru a produce un singur tricou din bumbac, iar industria modei folosește aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de apă pe an, pentru a produce îmbrăcăminte. Repararea cămășilor vechi sau reutilizarea țesăturilor din îmbrăcăminte poate reduce cererea de îmbrăcăminte nouă și, în cele din urmă, poate economisi apa necesară pentru a produce mai multe articole vestimentare.
Dincolo de toate acestea, există și domeniul tehnologiei, care necesită cantități mari de energie pentru a extrage materiale și pentru a produce dispozitive. În ciuda tuturor resurselor care intră în tehnologie, multe dispozitive sunt pur și simplu eliminate atunci când cea mai recentă versiune a unui dispozitiv este dezvăluită consumatorilor. Începând cu 2019, deșeurile electronice generate la nivel global au atins 53,6 milioane de tone. Dar consumatorii pot economisi energie, apă și alte resurse prețioase folosind tehnologia pentru mai mult timp și reutilizând sau reciclând corect electronicele, atunci când acestea nu mai sunt utile.
2.3. Contribuiți la stimularea economiei
Conceptul lui Palmer de „Zero deșeuri” din anii 1970 nu a apărut ca o inițiativă dedicată protejării mediului. În schimb, avea o motivație economică, o modalitate de a obține bani din substanțele chimice utile, care erau irosite.
Reciclarea poate genera aproximativ de nouă ori mai multe locuri de muncă decât o face eliminarea, potrivit Institutului Tellus. Aceleași studii din cadrul institutului arată că e nevoie de aproximativ dublul cantității de locuri de muncă, față de aruncarea la gropile de gunoi și de aproximativ patru ori mai multe locuri de muncă decât în procesul de incinerare.
Distribuie
